Chiar dacă angajamentele anticorupție asumate în procesul de aderare la UE  sunt mari, experții constată evoluții modeste în prevenirea și lupta împotriva corupției

Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) a prezentat public „Raportul anticorupție pentru anul 2022”, în care sunt reflectate principalele evoluții și noutăți din domeniul anticorupție care s-au produs pe parcursul anului trecut.

Organizat în zece capitole, documentul prezintă o analiză retrospectivă a măsurilor anticorupție realizate în cele mai importante domenii, restanțele și deficiențele identificate de experți, de mass-media și de organizațiile societății civile, cum ar fi: Angajamentele anticorupție asumate în procesul de aderare la Uniunea Europeană; Independența și integritatea justiției; Instituțiile anticorupție;  Controlul averilor și îmbogățirea ilicită; Dosarele de corupție mare; Recuperarea bunurilor infracționale; Instituția avertizorilor de integritate și mecanismele de protecție; Accesul la informație și transparența procesului decizional; Integritatea și transparența în achizițiile publice; Integritatea în afaceri.

Astfel, cu privire la angajamentele anticorupție asumate în procesul de aderare la Uniunea Europeană, experții au constatat că, până la finele anului 2022, Republica Moldova a realizat deplin doar 3 din 15 acțiuni anticorupție, cuprinse în Planul pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană. Alte patru acțiuni sunt parțial realizate, iar două dintre acestea sunt în întârziere și vor fi realizate peste termenul indicat în Plan. „Expertizele efectuate asupra unor inițiative legislative anticorupție au constatat mai multe lacune și riscuri. Astfel, extinderea cercului de infracțiuni pentru care ar putea fi aplicată confiscarea extinsă nu este nici oportună, nici necesară și poate genera multiple abuzuri, în special din partea organelor de urmărire penală”, se arată în Raport.

În ceea ce privește independența și integritatea justiției, au fost implementate mai multe acțiuni în anul 2022 pentru reformarea sistemului justiției. Acestea vizează alinierea cadrului legal din domeniul sistemului judiciar la noile prevederi constituționale; îmbunătățiri aduse reglementărilor privind Consiliul Superior al Magistraturii și organelor sale specializate, Institutului Național al Justiției și organelor Procuraturii; precum și efectuarea evaluării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisia Pre-Vetting).

„Expertizele anticorupție efectuate asupra cadrului normativ care se referă la Comisia Pre-Vetting subliniază necesitatea desfășurării acestei evaluări în baza unor criterii clare și obiective, efectuată de către o instituție imparțială și independentă, cu implicarea minimă a politicului și a executivului în procesul de evaluare și, de asemenea, cu garantarea independenței organelor de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, precum și a membrilor acestora”, menționează experții.

În Raport se mai spune că a rămas neclarificat mandatul anticorupție al Ministerului Afacerilor Interne, iar Serviciul de Informații și Securitate nu publică informații sistematizate privind activitatea instituției. În plus, lucrurile nu par a fi esențial îmbunătățite în activitatea autorităților-cheie din domeniul anticorupție.

„Autoritatea Națională de Integritate activează fără președinte, a cărui mandat a încetat, iar organizarea și desfășurarea concursului pentru suplinirea funcției de președinte nu pare să constituie o prioritate pentru Consiliul de Integritate. În prima jumătate a anului 2022, rata de refuz în inițierea controlului de avere și a intereselor personale a constituit 76%, iar rata de clasare/încetare a controlului este 51%”, constată experții. O altă remarcă importantă ține de problema delimitării competențelor pentru  instituțiile anticorupție, CNA și Procuraturile specializate, PA și PCCOCS. Ce ține de Centrul Național Anticorupție, instituția are un nou director, numit la începutul anului în curs, după excluderea procedurilor de concurs pentru această funcție, decizie criticată ca fiind contrară standardelor internaționale anticorupție și jurisprudenței Curții Constituționale.

Despre dosarele de mare corupție, experții au constatat că majoritatea dosarelor penale pornite continuă să se afle la etapa de urmărire penală și doar câteva dintre ele au fost trimise în judecată. Deocamdată, nu există vreo sentință de condamnare.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Ce atribuții va avea și cine va conduce Centrul Național...

CSM nu vede cu ochi buni vettingul judecătorilor şi procurorilor...

Timpuri grele pentru Marina Tauber – Deputatul va compărea în...

În lipsa lui Vladimir Plahotniuc, procurori au trimis în judecată...

A câta oară – Marina Tauber a rămas, din nou,...

LIVE: Șeful Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin face declarații în Parlament