În noaptea dintre 25 și 26 aprilie 1986 la 01:23 noaptea la Cernobâl, fosta URSS (acum Ucraina) a avut loc cel mai grav accident nuclear din istoria lumii. Centrala nucleară de la Cernobâl, aflată la 128 km nord de Kiev, avea 4 reactoare. În timpul testelor efectuate la reactorul numărul 4 au fost trecute cu vederea numeroase proceduri de siguranță care a omorât pe loc 31 de oameni. La 1:23 AM, reacția în lanț produsă în reactor a scăpat de sub control, dând naștere la explozii care au dus la distrugerea învelișului de metal și beton.
Temperatura foarte ridicată, de peste 2.000 de grade, a topit miezul reactorului şi a distrus scutul de protecţie al clădirii, care cântărea 1.000 de tone. Fisiunea nucleară a dus la degajarea de substanţe radioactive în atmosferă. La momentul respectiv, sute de oameni s-au adunat pe acoperişurile blocurilor din oraş ca să vadă norul strălucitor de deasupra centralei. În zilele şi lunile următoare, autorităţile au trimis câteva sute de mii de oameni, aşa numiţii lichidatori, care să ajute la decontaminare şi la evacuarea localnicilor pe o rază de 30 de kilometri. Tot lichidatorii au construit şi imensul sarcofag de beton, de câteva mii de tone, care acoperă acum reactorul.
Centrala electrică se află în apropiere de oraşul părăsit Pripiat din Ucraina. Acest dezastru este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. Un nor de precipitaţii radioactive s-a îndreptat spre părţile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei şi părţile estice ale Americii de Nord. Suprafeţe mari din Ucraina, Belarus şi Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane. Circa 60% din precipitaţiile radioactive cad în Belarus, conform datelor post-sovietice oficiale.
Accidentul a pus în discuţie grija pentru siguranţa industriei sovietice de energie nucleară, încetinind extinderea ei pentru mulţi ani şi impunând guvernului sovietic să devină mai puţin secretos. Acum statele independente – Rusia, Ucraina şi Belarus au fost supuse decontaminării continue şi substanţiale. E dificil de estimat un număr precis al victimelor produse de evenimentele de la Cernobâl, deoarece secretizarea din timpul sovietic a îngreunat numărarea victimelor. Listele erau incomplete şi ulterior autorităţile sovietice au interzis doctorilor citarea „radiaţie” din certificatele de deces.
Deși există o mulțime de semne de întrebare referitoare la consecințele accidentului de la Cernobâl există dovezi solide cum că a avut un impact imens asupra sănătății a milioane de oameni din întreaga lume. În afară de impactul direct al radiațiilor asupra sănătății celor din Ucraina, Belarus şi Rusia au existat și efecte negative la nivel socio-economic, datorate pierderii unor terenuri agricole, strămutării a aproximativ 300.000 de persoane, crizei economice în general, lipsei de informare, dar și de sprijin politic.
Întreg perimentrul a fost izolat, o regiune de 4.000 de hectare, sute de mii de oameni au fost evacuaţi şi 12 localităţi au fost abandonate. Între 1986 şi 1990, peste 25.000 dintre participanţii la operaţiunea de decontaminare au murit. În ultimul timp se discută despre necesitatea construirii unui nou sarcofag, deoarece primul a început să se fisureze.

Deşi în Zona de Excludere a Cernobâlului anumite zone restrânse vor rămâne închise, majoritata teritoriilor afectate sunt acum deschise pentru stabilizare şi activitate economică. 

Unul dintre moldovenii aflați la Cernobâl în acea perioadă este și Victor Zelenco din or. Ocnița care a decedat pe data de 25 februarie 2009.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE