Circa 200 de primari din toate regiunile Republicii Moldova au participat la Chișinău la ședința extinsă a Consiliului de Administrare al Congresului Autorităților Locale din Moldova, unde a fost discutat procesul de reformă a administrației publice locale inițiat de Guvern și îngrijorările exprimate de aleșii locali privind etapele și conceptul acesteia.
Potrivit CALM, reforma este susținută în principiu, însă trebuie realizată în mod transparent, etapizat și pe bază de consens, pentru a consolida democrația locală și a sprijini parcursul european al Republicii Moldova. Reprezentanții autorităților locale au atras atenția că graba și politizarea procesului pot avea efecte negative asupra funcționării administrației locale.
Subiectul a fost abordat în cadrul emisiunii „La Înălțime cu CALM”, la care au participat Tatiana Badan, președinte al CALM și primar al satului Selemet, Alexandr Petkov, vicepreședinte al CALM și primar al municipiului Bălți, Nina Cereteu, vicepreședinte al CALM și primar al orașului Drochia, Ion Bizu, vicepreședinte al CALM și primar al satului Cîrpești, Alina Pascaru, primar al comunei Bănești, Daniel Țonu, primar al comunei Zâmbreni, și Valeriu Scutelnic, primar al satului Bîrnova și președinte al asociației aleșilor locali din raionul Ocnița.
Poziția Guvernului, exprimată în linii generale în declarațiile publice și documentele de politici, este că reforma administrației publice locale este necesară pentru:
modernizarea statului,
eficientizarea cheltuielilor publice,
reducerea fragmentării administrative,
creșterea capacității administrative a primăriilor,
și alinierea la standardele europene, în contextul procesului de aderare la UE.
Executivul susține că actuala structură administrativ-teritorială are probleme structurale: multe primării au populație mică, resurse financiare limitate și capacitate redusă de a presta servicii publice de calitate. Din această perspectivă, reforma ar urmări consolidarea administrativă și crearea unor unități mai viabile economic și funcțional.
Guvernul mai afirmă că procesul este unul consultativ și că vor exista dezbateri publice înainte de adoptarea deciziilor finale. Totodată, autoritățile centrale insistă că reforma nu are un scop politic, ci unul administrativ și de dezvoltare.


