Birocrația excesivă și intervenția abuzivă din partea statului pentru comunitatea de afaceri din Moldova, influențează plecarea investitorilor de pe piața locală în alte jurisdicții.
Potrivit unor informații prezentate în cadrul Clubului presei economice, în ultimii doi ani în Moldova s-au închis 26 de mii de companii, adică peste 100 de mii de locuri de muncă. Numărul agenților economici declarați în stare de insolvabilitate în 2019 au fost 3081, în 2020 de 2762, în 2021 de 2826, iar în șase luni ale anului în curs de 2794.
Dacă analizăm situația pe domenii, vedem că în business-ul farmaceutic, spre exemplu, mai multe companii au părăsit Moldova. S-a întâmplat asta înainte de pandemie, iar așa nume sonore ca Pfizer sau Novartis nu mai au reprezentanță în țara noastră. Principalele motive de ce au plecat aceste companii sunt:
-Controlul markupurilor la medicamente de către stat și reducerea ilegală a acestuia fără a lua în considerare cursul de schimb valutar
- Capacitatea redusă a pieței și a puterii de cumpărare scăzută a populației importul de medicamente a devenit nerentabil
- Drept urmare, astăzi, gama de medicamente puse în circulație s-a redus aproape la jumătate de la 5 mii la 2,6 mii de articole
Un alt business care a avut de pierdut, datorită pandemiei, a fost cel hotelier, iar pierderile în acest sector s-au cifrat la 30 de milioane de euro. Principalele probleme de afacere au fost, lipsa spijinului guvernamental, presiunea fiscală și lipsa acută de capital circulant.
Legat de producția industrială s-au închis două companii, una la Taraclia care producea plăci ceramice cu un volum de vânzări de 87 de milioane de lei și 200 de angajați și cunoscutul caz Macon, o companie specializată în materiale de construcție cu o cifră de afaceri de 102 milioane de lei și 350 de angajați.
Unde pleacă business-ul, din Moldova, desigur în România. În primele 8 luni ale anului, 324 de companii moldovenești au plecat în România.
Care sunt principalele motive pentru închiderea unei afaceri în Moldova.
-Probleme în reglementarea de stat
-Lipsa sprijinului din partea statului
-Costul necompetitiv al resurselor energetice
-Pierderea piețelor de vânzări din cauza războiului
-Piața mică de vînzări interne și puterea de cumpărare scăzută.
Și Camera Americană de Comerț din Moldova, AmCham constată că birocrația excesivă este unul dintre factorii principali de risc pentru comunitatea de afaceri din Moldova, iar intervențiile abuzive din partea autorităților de control influențează plecarea investitorilor de pe piața locală în alte jurisdicții.
Declarația îi aparține directorului executiv AmCham, Mila Malairau, care a vorbit despre British American Tobacco care, la începutul lunii septembrie, și-a sistat activitatea, la noi în țară, după 21 de ani de prezență pe piață, notează Mold-Street.
Directorul executiv AmCham a declarat că, recent, câțiva investitori mari din SUA și Europa au fost sancționați foarte dur de autoritățile de control, și anume de către Serviciul Fiscal de Stat, pe anumite norme care au caracter interpretabil.
„Am avut discuții pe anumite platforme, dar nu am reușit să convingem autoritatea să nu sancționeze atât de dur agenții economici. Aceste sancțiuni dure, în valoare totală de 14 milioane de lei, au fost aplicate la două companii care sunt membre AmCham și care sunt printre cei mai mari plătitori de impozite și contribuabili la bugetul de stat. Sancțiunea a fost aplicată pentru o încălcare care nici într-un mod nu a prejudiciat bugetul de stat. Ea a ținut mai mult de un moment de birocrație, pentru că nu a fost tipărit corect pachetul produsului. Aceste companii vor merge în instanță”, a menționat Malairau în cadrul Clubului Presei Economice.
Aceasta a mai spus că birocrația excesivă și presiunea asupra agenților economici trebuie redusă.
„Dacă, înainte, companiile erau mult mai tolerante la atitudinea autorităților și la intervențiile birocratice absolut nejustificate și pe alocuri abuzive, acum anumite reguli care nu au niciun sens economic și juridic creează antipatie pentru business, iar costul de desfășurare a afacerii este mare. Odată ce aceste proceduri devin anevoioase, apare dorința companiilor de a pleca pe o altă piață”, a mai spus directorul executiv AmCham.
În cadrul evenimentului s-a discutat și despre politica fiscală, proiectul căreia nu a fost prezentat până astăzi.
„În ultima perioadă apar anumite proiecte care țin de politica fiscală, dar care, din păcate, sunt anunțate în afara cadrului de discuții. Deseori, aceste proiecte sunt calificate de membrii Asociației drept bombe și bulversează foarte mult comunitatea mediului de afaceri, susține Mila Malairau.
Prezent la conferință, noul director al Agenției de Invsestiții din Moldova, Marin Ciobanu, a declarat că, în pofida greutăților, s-a reușit și atragerea a unor investitori strategici cum ar fi o companie din Elveția, specializată în procesarea fructelor, care a finalizat construcția fabricii în raionul Ștefan Vodă. Un alt investitor german planifică să creeze 300 de locuri de muncă în raionul Strășeni, unde va produce fibră de sticlă. De asemenea, o companie din Danemarca planifică până la final de an să înceapă activitatea în raionul Rezina.
Despre faptul că oamenii de afaceri din Moldova se gândesc să-și schimbe producția în multe țări din UE, a vorbit și fostul ministru al Economiei, Octavian Calmîc.
„Oamenii de afaceri din Moldova se simt trădați de autorități, pentru că li s-a promis multe, dar puțini au beneficiat și sub așteptări. Mulți agenți economici se gândesc să-și schimbe producția în multe țări din UE, unde sunt ajutați la modul cel mai serios de stat. Țara noastră, deja, se află în recesiune economică din cauza crizelor pe care le parcurgem”, a menționat Calmîc.


