Execuţii în masă, deportări şi expulzări. Acestea au fost atrocităţile regimului sovietic în Republica Moldova.
De la înfiinţarea în 1924 a Republicii Autonome Socialiste Sovietice Moldova (RASSM) la stânga Nistrului, până la proclamarea independenţei Republicii Moldova în 1991, comunismul a făcut pe acest teritoriu circa un milion de victime.
Este o cifră estimativă, vehiculată cu destulă timiditate încă în mediile intelectuale şi politice de la Chişinău, dar care va căpăta în curând un suport ştiinţific, iar mai apoi unul juridic, prin declararaţia de condamnare a regimului comunist din Moldova de către preşedintele interimar Mihai Ghimpu.
La o populaţie de aproximativ două milioane la sfârşitul războiului, se poate spune că, în 67 de ani, jumătate dintre moldoveni au avut practic de suferit din cauza sistemului comunist. Unii au fost deportaţi în Gulag, alţii au fost condamnaţi politic, înfundând închisorile din republică sau fiind expulzaţi în România. Cea mai cumplită soartă au avut-o însă cei executaţi în masă, fără nicio judecată. Urma lor a fost pierdută pe vecie.
Cele mai multe victime au fost deportate începând cu anii ’20, timp de trei decenii. Din motive economice (de avere) sau politice, unii au fost exilaţi în Siberia, alţii în Kazahstan. Foarte puţini s-au mai întors vreodată. Cam tot atâţia au fost expulzaţi de autorităţile comuniste în România: intelectuali şi preoţi.
Pentru că numărul estimativ al victimelor regimului comunist este foarte mare, istoricii basarabeni membri în Comisia Prezidenţială pentru Studierea şi Aprecierea Regimului Totalitar Comunist sunt foarte rezervaţi în a avansa cifre definitive. „Nu vrem să repetăm greşelile Comisiei Tismăneanu, din România, care a fost foarte criticată tocmai pe estimările victimelor cu variaţii foarte mari”, spune Mihai Taşcă, secretarul comisiei.
Numărarea victimelor trebuie să se încheie, teoretic, până pe 1 iunie, când comisia ar trebui să-şi finalizeze activitatea. Unii cred însă că aceasta e o misiune imposibilă, atâta vreme cât arhivele au fost până acum inaccesibile istoricilor, iar acum sunt deschise doar parţial.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE