Atunci când nu poți explora în univers, cauţi grăunțe ascunse în gropi. Mi-am deschis zilele acestea un jurnal – lupă de zmeu – și-mi fac notițe pentru viitorul de mâine cu precizie de impresionare care o să vă descopere esența lucrării mele. Sute de oameni zi de zi încearcă cu disperare să umple buzunarele cu tot ce pot, pe când alții visează la aricei care merg pe bolta senină sau chiar nupțială. Mii de copii joacă viața de-a mama și tata, pe când cei maturi se prefac în copii și aleargă prin păduri jucându-se de-a animalele. Alte zeci de fete împletesc volane și cară anvelope, pe când băieții caută în flori de „mă iubește-nu mă iubește”. Tineretul sapă în valea trandafirilor pentru a găsi secretul neîmbătrânirii, iar cei de vîrsta a trei...sprezecea uneltesc piedici din bastoane fetelor rămase cam demult ne-fete.
Ce să vă zic. Explorăm universul. Stelele cad nu pentru a ghici în visuri dar pentru că ele s-au împuțit demult acolo și mirosul e atât de puternic că nu ajung meteoriții pe pământ dar se rostogolesc pe altă planetă, unde tehnologiile sunt mai avansate și purificarea este mai rapidă. Am descoperit acest lucru prin concentratul de trombocite și leucocite găsite în dragostea nocturnă pe timp de explozii cerești și care se tratează doar cu praf de lună citită la răsărit de ziuă când capul ți-i tuflă iar limba emite sunete trăsnite, străine creierului care îl adăpostește.
Ploile sunt fenomene rar întâlnite pe acest plai nu din cauza invaziei de soare, ci din puțina alimentare cu verdeață de care nu prea are nevoie lutul, răstignit și el pe această planetă - loc de popas pentru următorul vânt zburător care îl va duce poate undeva în cuiburi mai fecunde pentru a da nașteri de noi generații, generații - zei.
Bobocesc în continuare la alte descoperiri și atât de mult îmi vine să le spun celora care scormonesc grăunțe în gropi să lase ariceii să se joace cu merele, copiii să iubească în continuare animalele, băieții să se facă bărbați și ceilalți să-și caute de treaba lor.
Mulți sunt din acei care știu să-i învețe pe alții a lucra, gîndi, iubi și ...crea. Lucrarea mea va fi dedicată celora care vor învăța să astupe grăunțele dar să nu scormonească pielea ariceilor, pentru că ea poate fi cu ghimpi. Salvați animalele!
P.S. Nu sunt rea, dar atât de mult aș vrea să fiu. Doar câteodată.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE