Premierul Natalia Gavrilița ne va explica, probabil, ce s-a întâmplat la Berlin și care au fost concluziile conferinței donatorilor pentru Moldova. Cu siguranță autoritățile vor trebui să ne spună care vor fi pașii următori, de unde vor fi identificate resurse și dacă vor fi ele suficiente pentru a spori reziliența statului nostru. Faptul că la clubul de prieteni mai vechi ai Moldovei, Franța și România, s-a alăturat și Germania este un semnal îmbucurător. De altfel, acest stat și-a anunțat un sprijin și pentru programul de suport bugetar adițional de 53 milioane pentru Moldova susținut de Comisia Europeană.
Actuala guvernare ar trebui să ne explice în ce va consta și cum va derula mobilizarea ajutorului, mai consistent, pentru țara noastră, în contextul asistenței bugetare anunțate de partenerii occidentali. Acest aspect trebuie diferențiat, cumva, de eforturile Moldovei de a gestiona criza umanitară generată de războiul din Ucraina. Liniștea în comunicarea oficială care s-a așezat, după conferința de la Berlin este, oarecum, explicabilă. Așteptările Guvernului privind asistența pentru Moldova au fost mai mari. Discursul guvernamental privind afișarea unor cifre cu multe zerouri a fost unul prudențial. Situația pe teren este alta. Evident că partenerii externi conștientizează perfect vulnerabilitățile Moldovei, riscurile economice și umanitare pentru statul nostru, ne sprijină, dar să fie clar că Ucraina este mai importantă și noi toți înțelegem de ce.
Trebuie să spunem că suportul financiar pentru Moldova acordat, la ora actuală, de partenerii ocidentali este mare, dar nu unul suficient. Dovadă este și solicitarea Parlamentului European către Comisie de a suplimenta asistența macrofinanciară pentru Moldova de la 150 milioane la 300 milioane de euro, iar componenta de granturi să crească și ea de la 30 milioane la 150 milioane de euro. Se examinează și posibilitatea plății în avans în rate, pentru a ajuta Moldova să acopere deficitul bugetar considerabil cauzat de această criză.
De unde ar mai putea accesa Moldova surse pe extern? Banii de la FMI, împrumutul de la Banca Mondială, 10 milioane de euro oferite de România în cadrul Conferinței de la Berlin, 20 de milioane de euro din Acordul de împrumut din partea Guvernului Republicii Polone utilizat pentru finanțarea cheltuielilor bugetare. Am nota și sprijinul din partea SUA în sumă de 50 milioane de dolari. Acestea ar fi sursele externe pe care Guvernul mizează pentru a acoperi deficitul bugetar enorm creat în acest an, de peste 20 de miliarde de lei.
În concluzie. Moldova devine esențială pentru siguranța Uniunii Europene. Cineva de la guvernare spunea, recent, că undița de făcut reforme se află la Chișinău.  Desigur avem nevoie de fonduri nerambursabile, de suport bugetar, pentru a ajuta economia să se redreseze, dar ar trebui să furnizăm și noi ceva legat de bună guvernare, respectarea  drepturilor omului sau schimbări în justiție. Din moment ce vom obține statut de țară candidat vom beneficia și mai mult de sprijin financiar, dar pentru asta trebuie să arătăm prietenilor noștri că am ieșit din zona unui stat asistat.
O primăvară frumoasă și pace tuturor!

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE