Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, joi, că funcționarii publici și demnitarii nu mai sunt obligați să includă în declarațiile de avere și interese bunurile sau veniturile soților și soțiilor. De asemenea, CCR a declarat neconstituțional articolul de lege care prevede obligația de publicare a declarațiilor pe site-ul Agenției Naționale de Integritate.

Hotărârea este definitivă, nu poate fi atacată și devine obligatorie pentru toate instituțiile statului.

Concret, este vorba de art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010, cu următorul cuprins: "Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1".

De asemenea, a fost declarat neconstituțional și un articol din lege privind publicarea pe pagina de internet a ANI a declarațiilor de avere și interese, potrivit Agerpres.

Eliminarea acestei cerințe va slăbi semnificativ capacitatea ANI de a detecta situațiile în care funcționarii publici sau aleșii își ascund bunurile în numele partenerilor de viață. Agenția nu va mai putea verifica eficient integritatea unor persoane aflate în funcții-cheie.

Curtea Constituțională a României arată că declarația de avere poate fi făcută doar în nume propriu, iar publicarea pe site-ul ANI încalcă dreptul la protecţia vieţii private și a datelor personale. ANI subliniază că decizia CCR poate afecta toate angajamentele asumate de România la nivel internaţional în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei, precum și aderarea la OCDE.

În privința articolului care prevedea obligativitatea declarării bunurilor și veniturilor familiilor funcționarilor publici, CCR a reţinut că prevederile acestui articol contravin dispoziţiilor art.1 alin.(5) din Constituţie - conform căruia respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie - "prin prisma nerespectării exigenţelor calitative pe care redactarea textelor de lege trebuie să le întrunească pentru a fi în concordanţă cu principiul legalităţii".

"Aceasta, deoarece declaraţia de avere, fiind o declaraţie pe proprie răspundere angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu, o persoană neputând fi ţinută răspunzătoare din punct de vedere penal pentru fapta/declaraţiile altei persoane.

Or, prevederile de lege criticate care instituie obligaţia de a declara nu doar veniturile proprii, ci şi drepturile şi obligaţiile soţului/soţiei şi ale copiilor aflaţi în întreţinere, nu ţin cont de modificările legislative aduse Codului civil în materia regimului juridic al bunurilor soţilor şi determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informaţii pe care acesta nu le deţine/nu le cunoaşte în mod direct, ci trebuie să le obţină de la o terţă persoană, respectiv de la soţ/soţie şi copiii majori aflaţi în întreţinere", argumentează Curtea Constituţională.

Decizia CCR deschide calea unei reforme în ceea ce privește regimul declarațiilor de avere. Parlamentul de la București ar putea fi nevoit să revizuiască Legea pentru a alinia prevederile acesteia la noua realitate constituțională. De asemenea, este posibilă o extindere a măsurilor de anonimizare a datelor personale în cazul declarațiilor deja publicate.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE