Prezența Șefului Statului la ședința Consiliului Politic Național al PAS a trezit nedumerire printre politicieni și comentatori. Fostul viceministru al Justiției în mai multe guverne, Nicolae Eșanu a scris că„ nu putem avea o justiție corectă, când preşedintele public sfidează prevederile care-i interzic participarea la activitățile unui partid politic”
„… Nu știu ce au câștigat PAS sau doamna Președinte în rezultatul participării dumneaei la ședința Consiliului Politic Național. Dar, sper totuși că ceva au câștigat. Pentru că, altfel, ar fi foarte trist dacă acest gest, care a adus un prejudiciu enorm șanselor de a ne apropia de normalitate, inclusiv șanselor de a schimba ceva in justiție, a fost inutil. Am spus si nu voi obosi să repet - schimbările în justiție vor incepe sa producă careva efecte doar atunci și în măsura în care Parlamentul, Guvernul si Președintele vor înțelege că nu pot intepreta legile dupa bunul plac”, a mai scris Eșanu pe FB.
Și fostul deputat și ex-ambasador, Iurie Reniță a scris că actualul partid de guvernământ nu se deosebește de fostul președinte Igor Dodon care obișnuia să participe la ședințele PSRM-lui. În postarea sa, Reniță a invocat câteva prevederi din Codul electoral și mai multe hotărâri ale curții constituțlionale prin care i se interzice șefului statului să favorizeze un partid sau altul, o fracțiune parlamentară sau alta.
Ca "oameni buni", ei sunt altfel: respectă Constituția, Deciziile Curții Constituționale și legile acestui stat. Ei nu sunt ca Dodon și PSRM-ul lui corupt și antinațional. Pentru "oamenii buni" partidul și statul este același lucru, nu ca la Dodon și PSRM-ul lui corupt și antinațional. "Oamenii buni" cer de la toate instituțiile statului să respectae Constituția și legile acestui stat (𝒑𝒓𝒆𝒄𝒖𝒎 𝒐 𝒓𝒆𝒔𝒑𝒆𝒄𝒕𝒂̆ 𝒔̦𝒊 𝒆𝒊!), nu ca Dodon și PSRM-ul lui corupt și antinațional (rog să vedeți "deosebirea radicală" în pozele de mai jos!).
𝐂𝐨𝐝𝐮𝐥 𝐄𝐥𝐞𝐜𝐭𝐨𝐫𝐚𝐥. 𝐀𝐫𝐭𝐢𝐜𝐨𝐥𝐮𝐥 𝟏𝟐𝟑. Validarea mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova
(2) Până la validarea mandatului, candidatul ales la funcția de Preşedinte al Republicii Moldova 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐢𝐧𝐭𝐚̆ 𝐂𝐮𝐫𝐭̧𝐢𝐢 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭̧𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐟𝐢𝐫𝐦𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐟𝐚𝐩𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐜𝐚̆ 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐦𝐞𝐦𝐛𝐫𝐮 𝐚𝐥 𝐯𝐫𝐞𝐮𝐧𝐮𝐢 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐢𝐝 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜 şi nu îndeplineşte nicio altă funcţie publică sau privată.
𝐏.𝐒. Deoarece mai multe persoane mi-au solicitat să prezint argumente constituționale suplimentare, sugerez șefului statului, dar și celor care îl invită pe la diverse reuniuni partinice să studieze și să respecte cu strictețe 𝐇𝐨𝐭𝐚̆𝐫𝐚̂𝐫𝐞𝐚 𝐂𝐮𝐫𝐭̦𝐢𝐢 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐧𝐫.𝟑𝟓 𝐝𝐢𝐧 𝟏𝟐.𝟏𝟐.𝟐𝟎𝟏𝟕. Am selectat doar câteva prevederi care interzic șefului statului să favorizeze un partid sau altul, o fracțiune parlamentară sau alta :
𝟓𝟓. Curtea subliniază că prin depunerea jurământului Președintele Republicii Moldova 𝐢̂𝐬̦𝐢 𝐚𝐬𝐮𝐦𝐚̆ 𝐮𝐧 𝐚𝐧𝐠𝐚𝐣𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐣𝐮𝐫𝐢𝐝𝐢𝐜 𝐟𝐚𝐭̧𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞𝐠 𝐩𝐨𝐩𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐑𝐞𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐢𝐢 𝐌𝐨𝐥𝐝𝐨𝐯𝐚.
𝟓𝟗. De asemenea, în Hotărârea nr. 32 din 29 decembrie 2015 privind desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-ministru, Curtea a subliniat 𝐜𝐚̆ 𝐏𝐫𝐞𝐬̦𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐑𝐞𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐢𝐢 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐟𝐚𝐜𝐚̆ 𝐝𝐨𝐯𝐚𝐝𝐚 𝐢𝐦𝐩𝐚𝐫𝐭̦𝐢𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 𝐬̧𝐢 𝐧𝐞𝐮𝐭𝐫𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 𝐬𝐚𝐥𝐞 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐞, 𝐞𝐜𝐡𝐢𝐝𝐢𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̦𝐞𝐢 𝐬𝐚𝐥𝐞 𝐟𝐚𝐭̧𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐭𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐠𝐫𝐮𝐩𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐩𝐚𝐫𝐥𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞. 𝐏𝐫𝐞𝐬̦𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐧𝐮 𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐫𝐞𝐩𝐭𝐮𝐥 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐚 𝐬𝐞 𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚𝐩𝐮𝐧𝐞 𝐠𝐫𝐮𝐩𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐩𝐚𝐫𝐥𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞.
𝟔𝟐. Prin urmare, în Hotărârea nr. 2 din 24 ianuarie 2017, Curtea a menționat 𝐜𝐚̆ 𝐏𝐫𝐞𝐬̦𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐑𝐞𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐢𝐢 𝐌𝐨𝐥𝐝𝐨𝐯𝐚 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐨𝐛𝐥𝐢𝐠𝐚𝐭 𝐬𝐚̆ 𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐞𝐳𝐞 𝐢̂𝐧 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐞𝐬𝐞𝐥𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞𝐠𝐢𝐢 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐞𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢, 𝐬̧𝐢 𝐧𝐮 𝐚𝐥𝐞 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐩𝐚̆𝐫𝐭̧𝐢 𝐚 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞𝐢𝐚, 𝐚𝐥𝐞 𝐮𝐧𝐮𝐢 𝐠𝐫𝐮𝐩 𝐬𝐚𝐮 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐢𝐝 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜. 𝐃𝐢𝐧 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐢𝐝𝐞𝐫𝐞𝐧𝐭𝐞, 𝐏𝐫𝐞𝐬̦𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐑𝐞𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐢𝐢 𝐌𝐨𝐥𝐝𝐨𝐯𝐚 𝐧𝐮 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐟𝐢 𝐦𝐞𝐦𝐛𝐫𝐮 𝐚𝐥 𝐮𝐧𝐮𝐢 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐢𝐝 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜 𝐬̧𝐢 𝐧𝐮 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐦𝐨𝐯𝐚 𝐬𝐮𝐛 𝐧𝐢𝐜𝐢 𝐨 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚̆ 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐞𝐬𝐞𝐥𝐞 𝐮𝐧𝐮𝐢 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐢𝐝 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜.
𝟔𝟑. De asemenea, în Hotărârea nr. 24 din 27 iulie 2017, Curtea a subliniat că în cadrul sistemelor parlamentare 𝐬̧𝐞𝐟𝐮𝐥 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐣𝐨𝐚𝐜𝐚̆ 𝐫𝐨𝐥𝐮𝐥 𝐮𝐧𝐮𝐢 𝐚𝐫𝐛𝐢𝐭𝐫𝐮, 𝐬𝐚𝐮 𝐚𝐥 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐫𝐢 𝐧𝐞𝐮𝐭𝐫𝐞, 𝐟𝐢𝐢𝐧𝐝 𝐝𝐞𝐭𝐚𝐬̦𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐢𝐝𝐞𝐥𝐞 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐞 Chiar dacă nimeni nu poate împiedica şeful statului să aibă opiniile și simpatiile sale politice, mandatul pe care îl exercită este limitat. Președintele este un element important al sistemului politic, 𝐝𝐚𝐫 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐚 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐧 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐢𝐳𝐚𝐧 𝐚𝐥 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢.
𝟔𝟖. Curtea reține că obligația Președintelui Republicii de a renunța la calitatea de membru al unui partid politic derivă din „obligația de ingratitudine” față de partidul care l-a susținut în alegeri, or, în lipsa acestei obligații, calitatea de membru de partid, imaginea și funcția șefului statului ar putea fi folosite pentru avantaje politice de către partidul politic al cărui membru este și în final 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭̦𝐢𝐚 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐢𝐝𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐚𝐥𝐚̆ 𝐬-𝐚𝐫 𝐚𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚 𝐜𝐮 𝐮𝐧 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐢𝐝 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜”, a scris Iurie Reniță.
Și PLDM condamnă derapajele grave ale Președintelui Maia Sandu. Liberal - democrații cer ca în activitatea de viitor a Președintelui să fie respectată Constituția și legea, iar în activitatea sa Șeful Statului să se concentreze pe rezolvarea problemelor tuturor cetățenilor nu satisfacerea intereselor politice ale PAS.


