Hikmet Hajiyev îi răspunde lui Armen Grigoryan: „Nu există și nu poate exista un mecanism internațional pentru Karabah

Secretarul Consiliului de Securitate armean, Armen Grigoryan, a declarat presei armene că țara sa și Azerbaidjanul intenționează să semneze un tratat de pace până la sfârșitul anului 2022. Potrivit lui Grigoryan, în timpul unei întâlniri cu Jake Sullivan, Consilierul pe Probleme de Securitate Națională al Președintelui SUA, și Hikmet Hajiyev, Consilierul Președintelui azer, au fost discutați termenii tratatului de pace, și anume semnarea tratatului înainte de sfârșitul anului, scrie presa de la Baku.

De asemenea, Grigoryan a menționat că s-a ajuns la un acord pentru desfășurarea procesului de delimitare până la sfârșitul anului. Acordul de pace și delimitarea sunt legate între ele.

În legătură cu declarațiile lui Armen Grigoryan, haqqin.az i-a cerut consilierului prezidențial Hikmet Hajiyev, șeful Departamentului de Politică Externă al Administrației Prezidențiale azere, să ofere un comentariu pe marginea celor spuse.

- Ce puteți spune despre ultima declarație a lui Armen Grigoryan, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, cu privire la negocierile care au avut loc la 27 septembrie 2022 la Washington, la inițiativa lui Jake Sullivan, Consilierul pe Probleme de Securitate Națională al Președintelui SUA?

- Pentru început, aș dori să îi mulțumesc încă o dată lui Jake Sullivan pentru organizarea acestor discuții. Salutăm eforturile recente ale oficialilor americani de a normaliza relațiile azero-armene. Trebuie remarcat faptul că discuțiile de la Washington s-au desfășurat în conformitate cu agenda convenită în prealabil și respectând cu strictețe formatul de la Bruxelles. Negocierile au vizat următoarele domenii:

- Tratatul de pace.

- Delimitarea frontierelor.

- Restabilirea comunicațiilor.

- Aspecte umanitare, inclusiv situația persoanelor dispărute și problema minelor.

Negocierile desfășurate la Washington și în alte părți au urmat agenda de la Bruxelles și s-au concentrat exclusiv pe tratatul de pace. La Washington, s-a hotărât ca negocierile să se desfășoare cu un termen specific pentru încheierea tratatului de pace. Prin urmare, proiectul de tratat de pace în sine a fost prezentat în prealabil la o reuniune a miniștrilor de externe azer și armean la Geneva.

Aș dori să subliniez în special faptul că proiectul a încorporat clauzele standard conținute în astfel de acorduri privind normalizarea relațiilor dintre cele două țări. În special, tratatul de pace implică recunoașterea reciprocă a suveranității și integrității teritoriale, fără intervenții în afacerile interne etc.

După cum a menționat președintele Ilham Aliyev, dacă Armenia dă dovadă de determinare politică, tratatul de pace ar putea fi semnat înainte de sfârșitul acestui an. Semnarea tratatului de pace între țările noastre ar avea, fără îndoială, un efect benefic asupra atmosferei geopolitice generale din regiune.

Poziția noastră privind delimitarea este că procesul ar trebui să se desfășoare fără condiții prestabilite. Adică, o abordare în care rezultatul activității comisiilor este cunoscut dinainte este inacceptabilă pentru noi. Experiența discuțiilor privind frontierele între state, inclusiv experiența negocierilor pe această temă între Azerbaidjan și țările vecine, arată că delimitarea este un proces foarte complex, care implică negocieri lungi și intense. Cel mai important punct în acest sens este stabilirea punctelor de plecare pe baza cărora se vor desfășura negocierile.

După cum știți, este vorba despre peste o mie de kilometri de frontieră nedelimitată între Azerbaidjan și Armenia, iar o parte din această frontieră se află sub ocupație armeană de aproape 30 de ani. În timpul negocierilor, partea azeră a ridicat, de asemenea, problema celor șapte sate din regiunea Gazakh și a unui sat din Nakhchivan, care se află încă sub ocupație. În plus, contrar declarației trilaterale din 10 noiembrie, rămășițele armatei armene nu au fost încă retrase complet din zonele din Azerbaidjan în care sunt amplasate temporar forțele ruse de menținere a păcii.

Constatez cu regret că Armenia, încălcând prevederile Acordului trilaterale, nu își îndeplinește obligațiile de deschidere a comunicațiilor. Problema asigurării siguranței călătoriilor către Nakhchivan din regiunea Zangezur de Est a Azerbaidjanului nu a fost încă rezolvată. Această problemă este, de asemenea, ridicată în mod constant de Azerbaidjan în toate negocierile.

În ceea ce privește frontul umanitar, noi, la rândul nostru, ne așteptăm ca Armenia să coopereze cu Azerbaidjanul pentru a clarifica soarta a aproximativ 3.900 de compatrioți ai noștri care au dispărut în timpul primului război din Karabah. Din nefericire, Armenia refuză să furnizeze Azerbaidjanului informații privind localizarea gropilor comune.

- Armen Grigoryan a abordat și "crearea unui mecanism internațional pentru a discuta despre drepturile și securitatea armenilor din Karabah". Ce puteți spune despre asta?

- După cum a declart președintele Ilham Aliyev, conflictul din Karabah a fost rezolvat. Cauzele conflictului au fost agresiunea militară a Armeniei împotriva Azerbaidjanului și faptul că Armenia a ocupat teritoriile noastre. Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU a cerut încetarea ocupației, dar Armenia nu a respectat această cerere, iar cei implicați în mediere nu au reușit să obțină acest lucru. Ca urmare, Azerbaidjanul a fost obligat să pună capăt singur ocupației militare a Armeniei și să-și elibereze teritoriile.

Problema asigurării drepturilor și securității armenilor care trăiesc în regiunea Karabah este o problemă internă a Azerbaidjanului. După cum a remarcat șeful statului nostru, armenii care trăiesc în Karabah sunt cetățeni ai țării noastre. Atât la Bruxelles, cât și la Washington, reprezentanții Azerbaidjanului au evidențiat că Baku nu va discuta cu nicio terță parte chestiuni legate de drepturile suverane ale țării noastre. Problema drepturilor și securității armenilor din Karabah va fi rezolvată în conformitate cu constituția și legile Azerbaidjanului și cu obligațiile internaționale ale statului nostru. În calitate de membru responsabil al comunității internaționale, după un anumit timp, Azerbaidjanul poate informa partenerii internaționali cu privire la dialogul în curs de desfășurare cu cetățenii săi - dar numai ca o demonstrație de bunăvoință și un exemplu de transparență.

La Washington, delegația noastră a declarat că Azerbaidjanul, în conformitate cu obligațiile sale internaționale, prezintă în mod regulat diverse rapoarte către ONU și alte organizații. Aceste rapoarte reflectă activitățile guvernului din Azerbaidjan care vizează asigurarea drepturilor minorităților naționale, de exemplu. În viitor, aceste rapoarte vor include activități menite să asigure drepturile rezidenților armeni care trăiesc în Karabah.

Cu alte cuvinte, nu se pune și nu poate  fi pusă problema creării unui "mecanism" internațional înființat pentru a controla drepturile și securitatea rezidenților armeni care trăiesc în regiunea Karabah din Azerbaidjan. Suveranitatea este linia roșie a politicii statului nostru, iar partenerii internaționali ar trebui să trateze această poziție corectă cu înțelegere și respect.

În concluzie, aș dori să remarc faptul că denaturarea esenței negocierilor, vorbind din considerente personale, folosind tot felul de manipulări și jonglând cu concepte este considerată inacceptabilă de partea noastră.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Președintele Nikos Christodoulides – Cipru își propune deschiderea negocierilor de...

Premierul Munteanu – Aderarea Moldovei la UE până în 2030...

Mesaje de susținere din partea liderilor europeni pentru Moldova de...

Maia Sandu îl primește la Chișinău pe președintele Ciprului de...

Scandalul dintre MAE și Ana Taban ia amploare -Ministrul Popșoi:...

UE propune majorarea sprijinului pentru apărarea Republicii Moldova cu 120...