"Totul sau nimic" nu este întotdeauna calea de urmat atunci când e vorba de alimentaţie: lactatele fără grăsimi sunt "secate" de vitamine esenţiale, sucurile fără zahăr dau peste cap metabolismul şi cresc pofta de mâncare, cafeaua decofeinizată nu e întru totul lipsită de cofeină, pâinea fără gluten "nu slăbeşte", iar berea fără alcool e "apă chioară".
Lactatele cu 0,1% grăsimi au fost promovate în vremea când se credea că dietele fără grăsimi sunt sănătoase. Mai nou, nutriţioniştii și-au schimbat opinia iar din "aliment-minune", laptele degresat a fost pus pe "lista-neagră".
Grăsimile din lapte nu se depun la fel ca acelea din slănină, se găsesc şi în laptele matern şi ajută la asimilarea vitaminelor liposolubile, A, D, E şi K, dar şi a calciului.
De asemenea, asigură creşterea aromonioasă a copiilor şi dezvoltarea sistemului nervos şi digestiv. De aceea, nutriţioniştii interzic lactatele degresate la copii, cu precădere, dar şi la adulţi.
"Dacă laptele e de calitate, colectat de la vaci sănătoase, bine hrănite, negestante, laptele integral, cu 3,5% grăsime, e absolut sănătos, băut cu moderaţie (1 pahar pe zi). Dacă înlocuim apa cu laptele, atunci este o problemă", explică prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, specialist în alimentaţie.
În plus, privarea de grăsimi poate provoca amenoree (lipsa menstruaţiei), iar în ultimul timp studiile au arătat că lactatele degresate, consumate regulat, scad fertilitatea la femei.
Un studiu amplu, efectuat de cercetători din cadrul Şcolii de Sănătate Publică Harvard, arată că în cazul femeilor care mănâncă zilnic cel puţin două porţii de lactate degresate, riscul de a avea probleme de ovulaţie creşte cu 85%, comparativ cu femeile care consumă lactate doar o dată pe săptămână. Un iaurt cu 0% grăsimi consumat zilnic contribuie la creşterea cu 11% a riscului de infertilitate, în timp ce un pahar cu lapte nedegresat scade riscul de infertilitate cu 22%.
Răcoritoarele "light" au fost intens promovate. Toţi cei aflaţi în lupta cu kilogramele erau consolaţi că, printre atâtea restricţii, puteau să simtă gustul de zahăr fără "vina" că se va şi depune. Cine crede că băuturile dietetice nu îngraşă se înşală însă: în final, se vor îngrăşa mai mult, pentru că vor compensa mâncând mai mult din alte alimente.
"Nu poţi păcăli organismul: el va reţine caloriile pe care nu le-a primit din băuturile fals-dulci din alte surse. Tot metabolismul se dereglează", atrage atenţia specialistul Mencinicopschi.
Consumate regulat, aceste băuturi cresc riscul de infarct şi atac cerebral. Un studiu publicat recentindică faptul că băuturile dietetice cresc riscul de infarct cu 48%.
În plus, controversele privind îndulcitorii artificiali prezenţi în sucurile dietetice nu au luat sfârşit. "Aspartamul, ciclamatul de sodiu, zaharina, toate aceste substanţe de sinteză care imită zahărul sunt adevărate bombe chimice cancerigene", avertizează prof. Mencinicopschi.
Contrar opiniei colective, cafeaua decofeinizată nu e "raiul pe pământ" şi nu e în totalitate lipsită de cofeină. În plus, conţine solvanţi, folosiţi în procesul de decofeinizare.
Astfel, dacă veţi începe să beţi multă cafea decofeinizată, doar "pentru gust", veţi putea ajunge rapid să atingeţi nivelul de cofeină dintr-o cafea normală.
Totuşi, cafeaua decofeinizată nu creşte colesterolul. "Nu cafeaua decofeinizată creşte colesterolul, ci mai degrabă modul de preparare: doar cafeaua preparată la ibric creşte colesterolul din cauza zaţului, nu şi cafeaua la filtru sau espresso", explică specialistul Mencinicopschi.
Medicii recomandă mai degrabă o ceaşcă de cafea normală dimineaţa decât una de cofeinizată. Doar cardiacii şi cei care au lipsă de calciu au "interzis" la cafea.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE