Poate atrage România Republica Moldova în sfera de influenţă a Uniunii Europene, aşa cum acuză, câteva zile în urmă, preşedintele comisiei parlamentare ruse pentru relaţia cu CSI, Aleksei Ostrovski? “Unii politicieni din Moldova, care sunt susţinuti de Occident şi de omologii români, vor ca evenimentele să evolueze în aşa fel încât nu numai să scoată  R.Moldova din CSI, dar şi să o îndepărteze de Rusia. Ei visează că republica să-şi piardă statalitatea şi încearcă să tragă R.Moldova în componenţa României, iar pe spatele acesteia să ajungă în UE”.
 
Cât de reală este această alegaţie, s-a văzut în ultimele luni, când populaţia republicii a refuzat să facă un pas major spre Europa, schimbând modul de alegere a preşedintelui. Majoritatea populaâiei Republicicii Moldova nu îşi ascunde oboseala pentru politică. În Chişinău viaţa îşi urmează cursul normal, cu puţine semne ale campaniei electorale pentru alegerile ce vor veni peste mai puţin de două săptămâni.
 
În R. Moldova, totul pare posibil – victoria comuniştilor sau continuarea guvernării alianţei celor patru partide liberale, scrie corespondentul Deutsche Welle. Susţinerea pentru Partidul Comunist al lui Vladimir Voronin este la fel de mare ca şi în trecut, cu atât mai mult cu cât alianţa liberală nu şi-a onorat o sumă de promisiuni electorale.
 
Alegătorii moldoveni, care au fost chemaţi de trei ori la urme într-un an şi jumătate, văd acum izbucnind la lumina zilei şi un conflict grav între preşedinte şi premier, chiar pe tema acordului de frontieră cu România. Preşedintele interimar Mihai Ghimpu, care pare să fi pierdut din mână într-un an toate cărţile câştigătoare, mai încearcă un exerciţiu de imagine, astfel poate fi interpretat duelul cu primul-ministru, care avea sau nu dreptul să semneze acordul de frontieră.
 
“Cred că o parte a populaţiei Republicii Moldova nu a înţeles exact ce instrument democratic important reprezintă alegerile”, afirmă ambasadorul UE la Chişinău, Dirk Schuebel. El a confirmat disponibilitatea Europei de a ramâne alături de Republica Moldova, cu condiţia că aceasta să realizeze reformele interne şi să ducă lupta împotriva corupţiei, pentru reforma justiţiei şi a administraţiei publice.
 
“Cei mai multi moldoveni trăiesc cu gândul că statul le datorează ceva. Câtă vreme vom aştepta ca altcineva să rezolve în locul nostru problemele, nu se va schimba nimic”, este verdictul dur al unei intelectuale de la Chişinău.
 
În ciuda progreselor înregistrate, R. Moldova are un drum lung înainte, libertatea de călătorie fiind încă un ţel îndepărtat, spune ambasadorul Uniunii Europene la Chişinău. Este discutabil cât poate ajuta România pe acest drum, aspirantă şi ea la Schengen.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE