Curtea Constituțională a emis aviz negativ unei inițiative legislative a deputaților din fracțiunile PLDM și PSRM, privind modificarea Constituției ce ține de alegerea și demiterea președintelui, informează Politik.md cu referire la un comunicat de presă al instituției.
În sesizare, deputații spuneau că doresc să modifice articolele 78, 85 alineatul (4) şi 89 din Constituţie. În esenţă, prin proiectul de lege se propunea:
1. Revenirea la alegerea Preşedintelui Republicii Moldova prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Se propune înlocuirea actualei reglementări, care prevede că Preşedintele Republicii Moldova este ales de Parlament cu votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi.
2. Revenirea la demiterea din funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Astfel, demiterea Preşedintelui țării să se producă în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care se încalcă prevederile Constituţiei, constatate de către Curtea Constituțională sau Curtea Supremă de Justiție. Propunerea de demitere din funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova, inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și susţinută de majoritatea deputaţilor, va fi obligatoriu urmată de un referendum, prin intermediul căruia cetăţenii Republicii Moldova se vor pronunţa pe marginea demiterii Preşedintelui. Propunerea vizează înlocuirea actualei reglementări, care prevede că Preşedintele Republicii Moldova poate fi demis de către Parlament cu votul a două treimi din numărul deputaţilor aleşi.
Astfel, judecătorii Curții au menționat că demiterea din funcţie pentru „fapte grave de încălcare a Constituţiei” este în sine criticabilă, deoarece este o sursă de confuzie şi ambiguităţi, atât privind conţinutul unor astfel de „încălcări” ale Constituţiei, precum şi sub aspectul procedurii şi autorităţii cu competenţa de constatare, precum şi a efectelor unor astfel de constatări.
„Curtea a constatat că această prevedere consacră o confuzie între răspunderea juridică penală şi răspunderea politică a Preşedintelui.
Mai mult, modificarea adusă articolului 89 din Constituţie atribuie Curții Supreme de Justiție competența de constatare a săvârşirii de către Preşedintele Republicii Moldova a faptelor grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, contrar dispozițiilor articolului 135 alin. (1) lit. f) din Constituție care consacră competența exclusivă a Curții Constituționale de a constata circumstanţele care justifică demiterea Preşedintelui Republicii Moldova, în calitatea sa de unică autoritate de jurisdicţie constituţională și garant al Constituției.
Astfel, Curtea a constatat că această modificare este neconstituţională, întrucât încalcă limitele revizuirii prevăzute de articolul 142 din Constituţie”, se menționează în concluziile Curții Constituționale.
Curtea Constituţională a constatat că propunerea legislativă de modificare a Constituției încalcă limitele revizuirii prevăzute de articolul 142 din Constituţie, întrucât este neconstituţională modificarea adusă articolului 89 din Constituţie, referitor la atribuirea Curţii Supreme de Justiţie a competenţei de constatare a săvârşirii de către Preşedintele Republicii Moldova a faptelor grave prin care încalcă prevederile Constituţiei.
Avizul Curţii este definitiv, nu poate fi supus nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
 

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE