Circa o treime din respondenții unui sondaj efectuat în R. Moldova nu este de acord cu decizia Curții Constituționale, privind recunoașterea limbii române - ca fiind limba de stat a țării. Curios este faptul că, aproximativ același număr dintre persoanele chestionate au declarat că vorbesc anume limba română, comunică Politik.md.
Astfel arată datele unui sondaj realizat recent și prezentat astăzi, 24 iunie, de către reprezentanții Centrului de Cercetări Sociologice din Moldova. Conform rezultatelor sondajului, 13 la sută dintre respondenți s-au declarat români care vorbesc limba română, 34 la sută – moldoveni care vorbesc limba română, 38 la sută – moldoveni care vorbesc moldovenește, iar 7 la sută se identifică drept moldoveni, care vorbesc limba rusă.
Experții Centrului de Cercetări explică această diferență prin faptul că astfel se identifică cetățenii, care constituie grupurile de minorități etnice, ce locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova.
Problema denumirii limbii de stat în R. Moldova a devenit mai accentuată după ce Curtea Constituțională a specificat că denumirea limbii de stat trebuie să fie româna. Asta pentru că acest lucru este clar stipulat în Declarația de Independență a R. Moldova și care prevalează asupra Constituției. Ulterior,
acest lucru a provocat mai multe reacții din partea societății.