Uniunea Europeană a anunţat duminică că a contactat autorităţile americane în legătură cu acuzaţiile de spionare a unor instituţii europene şi că aşteaptă răspunsuri.
"Suntem la curent cu informaţiile de presă. Am contactat imediat autorităţile americane, la Washington şi la Bruxelles, şi le-am prezentat informaţiile de presă", a anunţat Comisia Europeană printr-un comunicat.
"Ele ne-au spus că verifică exactitatea informaţiilor publicate ieri (sâmbătă) şi că vor reveni", transmite Comisia, precizând că "nu va face comentarii suplimentare în acest stadiu".
Și ministrul german al Justiţiei a cerut duminică explicaţii autorităţilor americane.
"Este necesar ca partea americană să ne explice imediat şi în detaliu dacă aceste informaţii de presă despre ascultări clandestine total disproporţionate (efectuate) de către Statele Unite în Uniunea Europeană sunt exacte sau nu", a declarat ministrul Sabine Leutheusser-Schnarrenberge, citată într-un comunicat.
Reacţia europenilor a venit după ce săptămânalul german Der Spiegel a dezvăluit că Uniunea Europeană a fost una dintre "ţintele" agenţiei americane de supraveghere electronică NSA, acuzată de spionarea comunicaţiilor electronice la nivel mondial în cadrul programului PRISM.
Der Spiegel, citat de agenția Mediafax, îşi întemeiază acuzaţiile pe documente confidenţiale, despre care a aflat în parte cu ajutorul fostului consultant american NSA Edward Snowden, aflat la originea dezvăluirilor despre PRISM.
Într-unul dintre aceste documente, datat în septembrie 2010 şi clasat "strict confidenţial", NSA descrie modul în care spionează Ambasada UE la Washington.
Este vorba nu doar despre microfoane instalate în clădire, ci şi despre o infiltrare în reţeaua informatică, permiţându-i să citească e-mailuri şi documente interne.
Reprezentanţa UE la ONU era supravegheată în acelaşi fel, tot potrivit acestor documente, în care europenii sunt desemnaţi în mod explicit ca "ţinte de atacat".
NSA şi-a extins operaţiunile până la Bruxelles. În urmă cu "peste cinci ani", scrie Der Spiegel, experţi în securitate din cadrul UE au descoperit un sistem de ascultare a reţelei telefonice şi de Internet a clădirii Justus-Lipsius, principalul sediu al Consiliului UE, care ajungea până la cartierul general al NATO, la periferia Bruxelles-ului.
În 2003, UE a confirmat descoperirea unui sistem de ascultare telefonică a birourilor mai multor ţări, între care Franţa şi Germania.
Însă este dificil să se afle dacă este vorba despre acest caz despre care scrie Der Spiegel.
Publicaţia germană a luat și reacţii din partea unor personalităţi europene, ca preşedintele Parlamentului European (PE), germanul Martin Schulz, care apreciază că "dacă acest lucru se confirmă, este vorba despre un scandal imens".
UPDATE Der Spiegel: Germania, ţinta privilegiată a spionajului american
Germania este ţara europeană cea mai supravegheată de către Agenţia americană de spionaj electronic NSA, cu aproximativ 500 de milioane de conexiuni telefonice şi Internet înregistrate lunar, scrie săptămânalul Der Spiegel.
"Potrivit unor statistici interne ale serviciilor secrete, o jumătate de miliard de comunicaţii sunt supravegheate în fiecare lună în Republica Federală" Germană, cea mai populată ţară din Europa, scrie Der Spiegel în ultima sa ediţie, care a avut acces la documente confidenţiale NSA.
La cartierul său general, NSA înregistrează metadatele - adică cine intră în legătură cu cine - comunicaţiilor, indiferent că sunt sub formă de apeluri telefonice, e-mailuri, mesaje text pe telefon de tip SMS sau discuţii de tip chat pe Internet.
Săptămânalul nu spune, însă, dacă conţinutul este de asemenea înregistrat.
Aceste date fac din Germania ţara Uniunii Europene (UE) cea mai strâns supravegheată de către NSA.
O zi "normală" de spionaj vizează circa 15 milioane de apeluri telefonice recenzate. Cu titlu de comparaţie, aproximativ două milioane de comunicaţii sunt înregistrate zilnic în Franţa de către NSA, afirmă săptămânalul.
Der Spiegel evocă totodată un document NSA ce ierarhizează aliaţii americanilor, ceea ce îi pune mai mult sau mai puţin la adăpost de activităţi de spionaj.
Canada, Australia, Marea Britanie şi Noua Zeelandă fac parte dintre ţările din categoria 2 - Statele Unite constituie categoria 1 doar ele singure -, ceea ce le protejează în mod explicit de supravegherea americană.
Germania face parte, ca Franţa, din categoria 3.
"Putem să interceptăm comunicaţiile din partea aliaţilor din categoria 3 şi este ceea ce facem", afirmă NSA în acest document, citat de Der Spiegel.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE