Exporturile agricole ale Ucrainei sunt puse sub presiune de intensificarea atacurilor rusești asupra porturilor și transporturilor maritime din Marea Neagră, iar Kievul caută urgent rute alternative pentru a-și livra cerealele pe piețele occidentale. În acest context, Republica Moldova ar putea deveni o verigă importantă de tranzit, prin transportul feroviar al mărfurilor către portul Constanța din România.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat Poloniei, României, Slovaciei și Ungariei să faciliteze tranzitul cerealelor ucrainene către Europa Occidentală. Informația a fost făcută publică sâmbătă, 17 octombrie, de premierul ungar Péter Magyar, după o întrevedere cu liderul de la Kiev, la Bruxelles.
Potrivit Reuters, Magyar s-a declarat dispus să permită tranzitul cerealelor prin Ungaria, cu condiția ca acestea să nu fie comercializate pe piața internă. Zelenski ar fi propus inclusiv transportarea porumbului în vagoane feroviare sigilate, după modelul coridoarelor logistice folosite la începutul invaziei rusești din 2022.
Miza este importantă pentru economia ucraineană, unul dintre principalii exportatori mondiali de grâu, porumb și semințe de floarea-soarelui. În mod obișnuit, aproximativ 90% din exporturile agricole ale țării sunt transportate pe cale maritimă, ceea ce face ca atacurile asupra infrastructurii portuare să afecteze direct capacitatea de livrare a mărfurilor.
Republica Moldova ar putea profita de această criză logistică. Kievul și Chișinăul au discutat anterior posibilitatea transportării cerealelor ucrainene pe calea ferată prin teritoriul Republicii Moldova, cu destinația portul Constanța.
Potrivit informațiilor relatate de Reuters în august, Ucraina a solicitat o reducere de 50% a tarifelor feroviare pentru tranzitul cerealelor. Reprezentanții Căii Ferate din Moldova au cerut, în schimb, garanții privind volumele de marfă, pentru a putea evalua viabilitatea economică a rutei.
Fostul director al Căii Ferate din Moldova, Oleg Tofilat, estima că un asemenea coridor ar putea transporta aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual. Calculele părții ucrainene indicau că ruta ar putea prelua până la 10% din exporturile agricole ale țării.
Pentru infrastructura feroviară moldovenească, aflată în dificultate financiară și confruntată cu nevoia unor investiții majore, tranzitul ar putea genera venituri suplimentare. Premierul Vasile Tofan a susținut anterior că Republica Moldova nu ar trebui să rateze oportunitatea de a obține venituri importante din transportul cerealelor ucrainene.
Totuși, extinderea tranzitului depinde de capacitatea infrastructurii feroviare, de tarifele negociate și de garanțiile privind volumele transportate. De asemenea, autoritățile trebuie să țină cont de preocupările fermierilor locali privind evoluția prețurilor și concurența regională.
În paralel, perspectivele producției europene de porumb ar putea influența cererea pentru cerealele ucrainene. Estimările Comisiei Europene publicate la sfârșitul lunii august indicau o producție de aproximativ 50,1 milioane de tone în Uniunea Europeană pentru 2026, cu circa 20% sub media ultimilor trei ani, pe fondul secetei și al temperaturilor extreme din unele regiuni.
O eventuală creștere a cererii europene ar putea crea oportunități pentru exportatorii ucraineni și producătorii moldoveni. În același timp, costurile logistice și riscurile de securitate din regiunea Mării Negre rămân factori decisivi pentru competitivitatea transporturilor.
Pentru Republica Moldova, provocarea va fi să transforme această nevoie urgentă a Ucrainei într-un coridor comercial viabil, fără a suprasolicita infrastructura feroviară și fără a amplifica tensiunile de pe piața agricolă internă.


