Banca Mondială avertizează – Economia Moldovei încetinește, inflația rămâne ridicată, iar investițiile străine evită țara din cauza riscurilor geopolitice

Republica Moldova intră într-o perioadă economică tot mai complicată, marcată de creștere economică slabă, inflație persistentă, investiții străine reduse și presiuni bugetare în creștere. Cele mai recente evaluări prezentate de economistul superior al Reprezentanței World Bank la Chișinău, Sanja Madzarevic, conturează o imagine tot mai fragilă a economiei moldovenești, în contextul efectelor prelungite ale crizei energetice și ale instabilității regionale.

Creștere economică tot mai slabă

Potrivit noilor prognoze ale Băncii Mondiale, economia Republicii Moldova ar putea înregistra în 2026 o creștere de doar 1,9%, iar experții instituției avertizează că inclusiv această estimare riscă să fie revizuită în continuare în jos.

„Estimarea noastră a fost revizuită în jos. Acum ne uităm la 1,9% creștere în 2026 și cred că trebuie să revizuim și mai mult în jos”, a declarat Sanja Madzarevic.

Potrivit economistului, scenariile inițiale luau în calcul o eventuală stabilizare mai rapidă a situației regionale și reluarea fluxurilor comerciale afectate de conflictele internaționale. Totuși, evoluțiile geopolitice recente arată că efectele crizei energetice și ale tensiunilor globale vor continua să afecteze economia Republicii Moldova inclusiv în următorii ani.

Inflația și energia vor continua să pună presiune pe economie

Banca Mondială estimează că inflația va rămâne ridicată inclusiv în 2027, iar revenirea către nivelurile considerate normale ar putea întârzia mai mult decât se estima anterior.

„Vedem și inflația care rămâne la un nivel ridicat și în 2027, nu doar în acest an”, a explicat economistul.

Unul dintre principalele motive este menținerea prețurilor ridicate la energie și fertilizanți — două elemente extrem de importante pentru economia Republicii Moldova, care depinde în continuare puternic de agricultură și de importurile energetice. Prețurile mari la îngrășăminte afectează deja costurile de producție din agricultură și riscă să influențeze negativ și următoarele sezoane agricole. În același timp, costurile ridicate la energie continuă să afecteze atât consumatorii casnici, cât și competitivitatea companiilor moldovenești și balanța comercială a țării.

Deficitele mari și cheltuielile rigide limitează reacția statului

Experții Băncii Mondiale avertizează că Republica Moldova se confruntă simultan cu două vulnerabilități economice majore: deficitul bugetar și deficitul contului curent.

„Aceste două deficite aduc niște riscuri negative și trebuie gestionate cu grijă”, a declarat Sanja Madzarevic.

Potrivit economistului, problema este agravată de structura rigidă a cheltuielilor publice. O mare parte din buget este deja direcționată către plata salariilor și pensiilor, ceea ce reduce spațiul disponibil pentru investiții și pentru eventuale măsuri anticriză.

Banca Mondială: sectorul public este prea mare

Un alt subiect sensibil abordat de reprezentanții Băncii Mondiale este dimensiunea aparatului public din Republica Moldova. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 25% dintre angajații din țară lucrează în sectorul public, un nivel considerat ridicat chiar și pentru statele mici.

„Sectorul public, când vine vorba despre mărime, este mare. Sunt 25% din angajați care lucrează în sectorul public”, a declarat economistul.

Deși statele mici au, în mod tradițional, aparate administrative mai extinse, din cauza costurilor fixe și a necesității menținerii instituțiilor publice, Banca Mondială consideră că Republica Moldova are spațiu pentru optimizare și digitalizare. Potrivit expertului, cheltuielile mari pentru salarii și pensii reduc posibilitatea statului de a investi în domenii considerate strategice: infrastructură, educație, securitate energetică, sprijin pentru sectorul privat sau proiecte de decarbonizare.

„Acestea sunt tipurile de cheltuieli pe care noi vrem să le vedem mai mari în bugetul vostru”, a spus reprezentanta Băncii Mondiale.

Investitorii evită Moldova

Raportul prezentat de Banca Mondială scoate în evidență și dificultățile Republicii Moldova în atragerea investițiilor străine directe.

Potrivit Sanjei Madzarevic, principalele motive sunt:

riscurile geopolitice generate de apropierea de războiul din Ucraina;

problemele legate de securitatea energetică;

deficitul de forță de muncă și lipsa competențelor profesionale.

„Orice investitor străin vrea să vadă, în primul rând, aceste trei riscuri ca să fie soluționate”, a explicat economistul.

În trecut, Republica Moldova reușea să atragă investiții industriale din Balcanii de Vest datorită salariilor mai mici, în special în industria textilă și automotive. Însă acest proces a încetinit considerabil în ultimii ani pe fondul instabilității regionale.

Energia regenerabilă, una dintre puținele evoluții pozitive

În ciuda dificultăților economice, Banca Mondială apreciază evoluția rapidă a sectorului energiei regenerabile din Republica Moldova. Potrivit datelor prezentate, ponderea energiei regenerabile în producția internă a crescut de la aproximativ 6% la circa 30% în doar câțiva ani.

„Aceasta este o transformare uriașă”, a declarat Sanja Madzarevic.

Expertul consideră că dezvoltarea energiei eoliene și fotovoltaice este esențială pentru independența energetică a țării, mai ales în condițiile în care Republica Moldova nu dispune de resurse proprii de petrol și nici de capacități nucleare. Totuși, dezvoltarea rapidă a regenerabilelor necesită investiții masive și în infrastructura energetică.

„Rețeaua trebuie să absoarbă energia regenerabilă și acesta este un proces care necesită un management atent”, a explicat economistul.

Integrarea europeană rămâne principala oportunitate

În ciuda riscurilor economice majore, Banca Mondială consideră că Republica Moldova are în continuare oportunități importante de dezvoltare prin procesul de integrare europeană și prin accesul la fondurile oferite de Uniunea Europeană. Totuși, succesul acestui proces depinde direct de capacitatea instituțională a statului de a implementa reforme și de a gestiona eficient resursele externe.

„Perspectivele pozitive sunt dominate de faptul că există o oportunitate de transformare masivă care vine de la Planul de Creștere al UE, dar vedem că riscurile sunt predominant negative”, a concluzionat economistul Băncii Mondiale.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Fermierii au protestat în fața Guvernului – Un sfert dintre...

PSRM propune facilități pentru diaspora – Vacanțe fiscale și sprijin...

Ministrul Popșoi – Chișinăul nu poate confirma cele 20 de...

Guvernul schimbă regulile amalgamării voluntare – Procedurile de comasare a...

Comisia economie a respins proiectul MAN privind parcările – Radu...

Ministrul Plugaru despre majorarea vârstei de pensionare – Nu este...