Sectorul agricol din Republica Moldova traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, iar tensiunile dintre fermieri și autorități se amplifică pe fondul protestelor și al problemelor financiare tot mai grave din agricultură. Reprezentanții agricultorilor avertizează că sute de companii riscă să dispară, în timp ce Guvernul susține că a lansat deja mai multe programe de sprijin și că dialogul cu fermierii va continua.
Directorul executiv al organizației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, afirmă că aproape un sfert dintre agricultorii moldoveni se află în prag de faliment și acuză autoritățile că nu oferă soluții suficiente pentru salvarea sectorului.
Potrivit lui Slusari, în ultimele două luni au avut loc mai multe întâlniri cu reprezentanții Guvernului, ai Ministerului Agriculturii, Ministerului Finanțelor, Comisiei parlamentare pentru agricultură și chiar cu conducerea țării, însă revendicările fermierilor au rămas, în mare parte, fără răspuns concret.
„Nu avem dorința să organizăm proteste de dragul protestelor. Am încercat prin toate căile să găsim soluții, dar dialogul a dus doar la pierdere de timp și acumularea problemelor”, a declarat acesta.
Agricultorii acuză un „model antieuropean” în agricultură
Reprezentanții fermierilor susțin că agricultura din Republica Moldova este dominată de un model care favorizează marile holdinguri agricole, în timp ce fermele mici și mijlocii sunt lăsate fără susținere reală.
„În țările europene baza agriculturii sunt fermierii mici și mijlocii, nu holdingurile. Holdingurile sunt specifice Federației Ruse și Ucrainei”, a spus Slusari.
Potrivit datelor prezentate de organizația „Forța Fermierilor”, din aproximativ 3.200 de companii agricole care prezintă rapoarte fiscale și statistice, circa 250 sunt deja în procedură de insolvabilitate, iar alte aproximativ 470 se confruntă cu dificultăți severe de plată.
„Practic, aproape 25% dintre agricultori sunt în prag de faliment”, a avertizat Slusari.
Fermierii solicită introducerea plăților directe per hectar, după modelul aplicat în Uniunea Europeană, începând cu anul 2027. Potrivit acestora, actualul sistem de subvenționare este ineficient și favorizează distribuirea selectivă a sprijinului financiar.
„Tot ce cerem noi sunt practici europene. Dacă vorbim despre integrare europeană, atunci trebuie să terminăm cu dublele standarde”, a declarat liderul asociației.
TVA-ul și executările silite, printre principalele nemulțumiri
Fermierul Dinu Dodos susține că protestele reprezintă un avertisment pentru autorități și acuză statul că nu își respectă obligațiile față de agricultori.
Una dintre cele mai mari nemulțumiri vizează TVA-ul de 20% aplicat în agricultură, despre care agricultorii afirmă că afectează grav competitivitatea producătorilor locali.
„Acei mici care mai există și așa pot să dispară pur și simplu”, a declarat Dodos.
Acesta afirmă că fermierii suportă costuri ridicate atât la achiziții, cât și la vânzări, iar nivelul TVA-ului face dificilă concurența cu producătorii agricoli din statele vecine.
„TVA-ul nu poate fi mai mare decât în țările vecine, dacă vrem să putem face concurență”, a spus agricultorul.
Fermierii reclamă și întârzieri la rambursarea TVA-ului și plata subvențiilor, precum și continuarea executărilor silite împotriva agricultorilor aflați în dificultate financiară.
„Protestul este despre faptul că statul nu își onorează obligațiunile”, a afirmat Dodos.
Guvernul: protestul este legitim, iar sprijinul pentru agricultori continuă
Ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, a declarat că protestele fermierilor reprezintă un drept democratic și a promis continuarea dialogului cu agricultorii.
„Principiul de protest este unul democratic, este dreptul lor și au toată susținerea mea în acest context”, a declarat ministra.
Catlabuga susține că autoritățile au lansat deja mai multe măsuri de sprijin pentru sectorul agricol, inclusiv compensarea accizei la motorină și programe de creditare pentru fermieri.
Potrivit ministrei, programul de compensare a accizei la motorină, în valoare de 110 milioane de lei, este deja în derulare, iar până în prezent au fost depuse peste 600 de cereri.
Totodată, oficialul a anunțat că agricultorii afectați de seceta din anul trecut pot beneficia de un fond suplimentar de 50 de milioane de lei.
Un alt instrument invocat de Guvern este programul FACEM, prin care agricultorii pot accesa credite pentru mijloace circulante cu o dobândă fixă de 5,1% pe o perioadă de cinci ani.
„Asta le oferă agricultorilor posibilitatea să obțină lichidități pentru a continua activitățile agricole”, a explicat Catlabuga.
Un conflict care riscă să se amplifice
Deși autoritățile susțin că există deschidere pentru dialog, fermierii afirmă că măsurile actuale sunt insuficiente în raport cu amploarea problemelor din sector.
Agricultorii cer schimbări structurale în politica agricolă, inclusiv introducerea plăților directe per hectar, reducerea presiunii fiscale și mecanisme mai eficiente de protecție împotriva falimentelor și executărilor silite.
În lipsa unor soluții rapide, protestele fermierilor ar putea continua și în perioada următoare, într-un context în care agricultura rămâne unul dintre cele mai afectate sectoare ale economiei Republicii Moldova.


