Chișinăul centru diplomatic european – Moldova încheie mandatul la conducerea Consiliului Europei într-un context regional tensionat

Republica Moldova găzduiește cea de-a 135-a Sesiune Ministerială a Comitetului de Miniștri al Consiliul Europei, unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice organizate la Chișinău în ultimii ani. Reuniunea a adus în capitală peste 50 de delegații oficiale și mai mult de 20 de miniștri de externe europeni, într-un moment în care securitatea regională și viitorul ordinii europene domină agenda internațională.

Evenimentul are o semnificație politică și simbolică majoră pentru Republica Moldova, care își încheie mandatul la președinția rotativă a Comitetului de Miniștri — al doilea din istoria țării după cel exercitat în 2003, la scurt timp după aderarea la Consiliul Europei.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a susținut un discurs amplu și ferm în deschiderea celei de-a 135-a Sesiuni Ministeriale a Comitetului de Miniștri al Consiliul Europei, desfășurată la Chișinău, în care a avertizat că Europa se confruntă simultan cu un război militar și un „război cognitiv” purtat de Rusia împotriva democrațiilor europene. Șefa statului a declarat că Republica Moldova susține consolidarea mecanismelor europene de apărare democratică și cere menținerea presiunii maxime asupra Federației Ruse.

În debutul discursului, Maia Sandu a calificat organizarea reuniunii la Chișinău drept un moment simbolic pentru parcursul european al Republicii Moldova. „Moldova este o țară care ani la rând s-a uitat spre Europa pentru îndrumare și apartenență. Astăzi, Europa se întâlnește aici, în casa noastră”, a afirmat președinta.

Șefa statului a subliniat că mandatul exercitat de Republica Moldova la președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei a fost tratat ca „o responsabilitate serioasă”, iar în cele șase luni de mandat autoritățile de la Chișinău au contribuit la decizii privind apărarea valorilor democratice, sprijinul pentru Ucraina și combaterea ingerințelor externe.

Un mesaj central al discursului a vizat războiul din Ucraina și amenințarea pe care Rusia o reprezintă pentru securitatea europeană. Maia Sandu a amintit că, cu doar o zi înaintea reuniunii, Rusia a lansat unul dintre cele mai masive atacuri aeriene asupra Ucrainei de la începutul războiului, folosind peste 1.500 de drone și afectând inclusiv infrastructura energetică.

„Rusia este un agresor. Rusia este cel mai mare pericol pentru continentul nostru astăzi și probabil și pentru generația copiilor noștri”, a declarat Maia Sandu, cerând continuarea sprijinului militar, financiar și politic pentru Ucraina.

Președinta a evidențiat și contribuția Ucrainei la securitatea europeană, afirmând că statul ucrainean „a rescris doctrina apărării moderne” și a devenit „un furnizor de securitate pentru continent”.

În același timp, Maia Sandu a pledat pentru tragerea la răspundere a Rusiei pentru crimele comise în Ucraina și a anunțat sprijinul Republicii Moldova pentru crearea Tribunalului Special privind crima de agresiune împotriva Ucrainei, în cadrul Consiliului Europei. Potrivit șefei statului, la Chișinău a fost oficializat acordul politic privind funcționarea mecanismului internațional destinat investigării și documentării crimelor de război.

O parte importantă a discursului a fost dedicată fenomenului pe care Maia Sandu l-a numit „război cognitiv” sau „război hibrid”, purtat prin manipulare informațională, propagandă și finanțări ilegale.

„Un război folosește drone și armament. Celălalt folosește bani ilegali, manipulare și narațiuni fabricate. Un război distruge orașe, iar celălalt distruge încrederea pe care se bazează o societate democratică”, a declarat președinta.

Maia Sandu a afirmat că Republica Moldova se confruntă de ani buni cu tentative de destabilizare, șantaj energetic și interferențe informaționale, toate având scopul de a îndepărta țara de parcursul european. Ea a avertizat că metodele utilizate împotriva Moldovei sunt aplicate acum pe întreg continentul european.

În acest context, șefa statului a susținut necesitatea creării unui nou „Pact Democratic pentru Europa”, propus de secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset. Potrivit Maiei Sandu, actualele instrumente democratice și legislative nu mai sunt suficiente pentru combaterea manipulării digitale, a campaniilor coordonate de dezinformare și a utilizării tehnologiilor moderne în influențarea alegerilor și a opiniei publice.

„Libertatea de exprimare este pentru persoane, nu pentru armate de boți”, a afirmat Maia Sandu, adăugând că regimurile autoritare încearcă să transforme libertățile democratice în arme împotriva statelor europene.

Președinta Republicii Moldova a vorbit și despre extinderea Uniunii Europene, pe care a calificat-o drept „cel mai puternic act de pace și stabilitate” realizat de Europa după cel de-al Doilea Război Mondial. Ea a declarat că aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei la UE reprezintă nu doar o alegere politică, ci „o investiție strategică în securitatea Europei”.

„Noi nu cerem scurtături. Ne facem tema pentru acasă. Dar aderarea pentru noi este un act existențial, iar pentru Europa este o investiție în propria securitate”, a declarat Maia Sandu.

În încheiere, șefa statului a afirmat că Republica Moldova este pregătită să contribuie activ la apărarea proiectului european și a valorilor democratice.

„Proiectul european merită să fie apărat și merită să fie construit”, a conchis Maia Sandu.

Sesiunea de la Chișinău are loc într-un context geopolitic complicat, marcat de războiul din Ucraina, intensificarea amenințărilor hibride și presiunile tot mai mari asupra securității democratice din Europa de Est. În acest cadru, autoritățile moldovene au încercat să transforme mandatul lor într-o platformă de poziționare a Republicii Moldova drept partener european activ și furnizor de stabilitate regională.

Agenda reuniunii reflectă direct aceste priorități. Miniștrii discută despre sprijinul acordat Ucrainei, inclusiv responsabilitatea pentru crimele de război și reconstrucția postbelică, combaterea dezinformării și a ingerințelor străine, dar și consolidarea rezilienței democratice în statele europene vulnerabile la influențe externe.

Totodată, pe agenda ministerială figurează Pactul Democratic pentru Europa, viitoarea strategie externă a Consiliului Europei, migrația și necesitatea întăririi cooperării multilaterale într-un moment în care instituțiile europene încearcă să răspundă simultan crizelor de securitate, energetice și economice.

Deschiderea oficială a sesiunii a avut loc la Palatul Republicii, în prezența președintei Maia Sandu, a ministrului de externe Mihai Popșoi și a secretarului general al Consiliului Europei, Alain Berset.

Pentru Chișinău, organizarea reuniunii reprezintă și un test diplomatic important. În ultimii ani, Republica Moldova a încercat să-și consolideze profilul european și să demonstreze că poate găzdui evenimente internaționale de anvergură, în pofida provocărilor de securitate din regiune și a războiului de la graniță.

De asemenea, reuniunea are și o componentă strategică internă. Autoritățile moldovene încearcă să transmită partenerilor europeni mesajul că Republica Moldova rămâne ferm ancorată în spațiul democratic european și că integrarea europeană nu mai este doar un obiectiv politic, ci un proces susținut inclusiv prin implicare diplomatică activă.

La finalul reuniunii, Republica Moldova va transmite președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei Monaco. Ulterior, ministrul Mihai Popșoi, ministra de externe a Principatului Monaco, Isabelle Berro-Amadeï, și Alain Berset vor susține o conferință de presă comună la sediul Ministerului Afacerilor Externe.

Eduard Maciac

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE