Ce spune Comisia de la Veneția despre partidele succesoare ale formațiunilor declarate neconstituționale

Comisia de la Veneția a adoptat, în perioada 6–7 martie 2026, în cadrul celei de-a 146-a sesiuni plenare, o opinie amicus curiae solicitată de Curtea Constituțională a Republicii Moldova privind modul în care pot fi tratate partidele politice considerate succesoare ale unor formațiuni declarate anterior neconstituționale.

Solicitarea de clarificare a fost transmisă instituției europene de către președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, printr-o scrisoare expediată la 12 septembrie 2025. Analiza Comisiei a vizat modificările aduse în 2025 la Legea nr. 294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice, care reglementează procedurile de identificare a partidelor considerate succesoare ale unor formațiuni interzise, precum și măsurile ce pot fi aplicate în astfel de cazuri.

În opinia adoptată, Comisia de la Veneția arată că criteriile prevăzute în legislația Republicii Moldova pentru stabilirea statutului de partid succesor sunt, în principiu, criterii obiective. Totuși, instituția europeană subliniază că evaluarea nu poate fi făcută mecanic sau formal.

Potrivit experților, autoritățile trebuie să realizeze o analiză holistică și contextuală, luând în calcul mai mulți factori, cum ar fi structura organizațională, conducerea, activitatea politică, continuitatea ideologică sau modul în care este continuată activitatea fostei formațiuni declarate neconstituționale. În același timp, orice decizie privind calificarea unui partid drept succesor trebuie să fie argumentată clar și motivată în detaliu.

Comisia consideră că limitarea activității unui partid sau chiar dizolvarea acestuia pot fi compatibile cu standardele europene și internaționale, dacă sunt îndeplinite câteva condiții fundamentale:

măsura să fie prevăzută de lege,

să urmărească un scop legitim, precum protejarea ordinii constituționale,

și să fie necesară într-o societate democratică.

Cu toate acestea, experții subliniază că dizolvarea unui partid politic trebuie să rămână o măsură extremă, aplicată doar în situații foarte grave. De asemenea, simpla constatare că o formațiune ar fi succesoarea unui partid declarat neconstituțional nu trebuie să conducă automat la interzicerea sau dizolvarea acesteia.

Autoritățile sunt încurajate să ia în considerare măsuri mai puțin restrictive, înainte de a recurge la sancțiunea maximă.

În ceea ce privește limitarea activității unui partid ca măsură preventivă, Comisia de la Veneția precizează că aceasta trebuie aplicată doar în circumstanțe excepționale, bine definite în legislație.

Orice decizie de acest tip trebuie să fie însoțită de o justificare detaliată, care să demonstreze că măsura este strict necesară pentru protejarea ordinii democratice.

În analiza sa, Comisia consideră că garanțiile procedurale prevăzute de legea contestată sunt, în general, suficiente pentru a preveni decizii arbitrare. Totuși, instituția semnalează câteva aspecte care ar putea necesita clarificări suplimentare.

Printre acestea se numără:

dreptul părților la o audiere contradictorie,

modul de repartizare a sarcinii probei,

și efectul suspensiv al căilor de atac împotriva deciziilor adoptate.

La final, Comisia de la Veneția a transmis că rămâne disponibilă pentru a oferi asistență suplimentară Curții Constituționale a Republicii Moldova în procesul de clarificare și aplicare a normelor privind partidele politice succesoare.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Acces simplificat pentru produsele fitosanitare – Deputatul Serghei Ivanov a...

Deputatul Valeriu Muduc – „Procesul de amalgamare se concentrează pe...

Sergiu Ștefanco: „Amalgamarea localităților trebuie să rămână voluntară, nu forțată”

Deputatul Olga Ursu despre modificările la legea amalgamării: „Deciziile despre...

Renato Usatîi critică procesul de amalgamare a localităților și propune...

PSRM critică reforma administrativ-teritorială – Burduja avertizează asupra riscurilor pentru...