Aderarea Chișinăului la UE pe modelul Ucrainei: “Gradual” și fără calendar precis

Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană în 2027 este exclusă din calculele Germaniei și Luxemburgului. Un astfel de ritm nu este considerat adecvat, deoarece pregătirea pentru aderare, de regulă, necesită timp. Aderarea Kievului la UE se numără printre punctele din acordurile de pace discutate, în formate separate, pe linia SUA-Ucraina și SUA-Rusia.

Aderarea graduală

Deși UE nu se opune primirii Ucrainei în familia europeană, unele țări nu susțin în mod expres nicio abatere de la criteriile de la Copenhaga. Prin urmare, nu doar Ungaria lui Orban se opune candidaturii Ucrainei la UE, aplicând vetoul împotriva deschiderii negocierilor de aderare.

În prim-plan au ieșit și Germania și Luxemburgul, care la nivelul cancelarului și al Ministerului de Externe au propus “aderarea graduală” și un fel de statut de semi-membru în cadrul Comunității Politice Europene, pentru țările candidate, inclusiv Ucraina.

Posibila schimbare a principiului aderării Ucrainei – de la aderare deplină într-o singură etapă la una graduală (și cu atingerea obiectivului final într-o perioadă de timp nedeterminată) – va afecta aproape inevitabil și celelalte țări candidate, inclusiv Republica Moldova. Din acest motiv, scenariile conform cărora Chișinăul va adera la UE ca membru cu drepturi depline între 2027 și 2030 par să piardă rapid teren în probabilitate.

Violenţă şi sfidare a legii într-un lăcaş de cult. Mitropolia Moldovei, susţinută de partidele pro-ruse, se opune deciziilor judecătoreşti

Violenţă şi sfidare a legii într-un lăcaş de cult. Mitropolia Moldovei, susţinută de partidele pro-ruse, se opune deciziilor judecătoreşti

Șeful Statului Major al Apărării, avertisment privind strategiile Rusiei: Moscova va face orice pentru a își atinge scopurile

Șeful Statului Major al Apărării, avertisment privind strategiile Rusiei: Moscova va face orice pentru a își atinge scopurile

Traiectoria Republicii Moldova pe drumul spre UE riscă să repete experiența Ucrainei, întrucât dosarul moldovenesc este în prezent cuplat cu cel ucrainean. Această interdependență a apărut la cererea Kievului, acceptul Bruxelles-ului și autoimpunerea Chișinăului.

„Gradual” și fără calendar exact?

La aproape patru ani de la începerea agresiunii rusești, insistența Kievului de a deveni rapid membru al UE din motive de securitate se ciocnește de cristalizarea unei noi logici a precauției în mai multe capitale europene. Conform acesteia, UE susține Ucraina, dar nu o lasă să prezinte „ultimatumuri”, așa cum reiese din mesajul public transmis de șeful diplomației luxemburgheze, Xavier Bettel.

Parțial, acest lucru este influențat de declarația usturătoare a lui Volodimir Zelenski, făcută la Davos, în care s-a aliniat retoricii americane care descrie UE ca un actor internațional slab și, prin urmare, de mică relevanță. Cu toate acestea, oboseala de război vizibilă printre europeni pare a fi principala sursă de frustrare în rândul liderilor europeni. În acest context mai puțin favorabil, Chișinăul și-a legat parcursul european de dialogul UE-Ucraina.

Influențat într-o oarecare măsură de soarta dialogului UE-Ucraina, Chișinăul s-a izolat, chiar dacă continuă pe o cale individuală de aderare. Această situație poate fi factorul declanșator al deciziei guvernanților de la Chișinău, conduși de Maia Sandu, de a-și manifesta sprijinul pentru „unirea” cu România, ca soluție tehnică de protejare de amenințarea rusească.

Anunțul brusc al abandonării Comunității Statelor Independente (CSI) se înscrie, de asemenea, în același context. O confirmare a faptului că partidul de guvernământ – Partidul Acțiunii și Solidarității (PAS) – a decis recent să părăsească definitiv CSI este programul electoral pentru alegerile din 2025, care nu menționează nimic despre CSI. Chișinăul este sigur că procedurile de abandonare a CSI-ului vor decurge rapid, de îndată ce legislativul va adopta decizia finală până în martie.

Cu toate acestea, procedurile statutare din cadrul CSI specifică faptul că solicitarea de ieșire din organizație se face cu cel puțin un an înainte. Astfel, din punct de vedere juridic, Republica Moldova va părăsi această organizație internațională abia în februarie 2027. Până atunci însă, autoritățile moldovenești pot continua procedurile de denunțare a acordurilor semnate începând cu 1991 (un sfert din totalul de 283 de acorduri au fost deja anulate, iar alte aproximativ 60 sunt în curs de denunțare).

Aderarea după Maia Sandu și PAS

Aderarea la UE ca stat cu drepturi depline este o sarcină dificilă până în perioada 2029-2030, când succesorul lui Sandu și PAS vor candida la alegeri. Prin urmare, binomul Sandu-PAS nu ar fi neapărat împotriva aderării graduale pe care cancelarul Friedrich Merz a propus-o pentru Ucraina. Mai bine decât nimic, măcar ceva tangibil pentru a putea mobiliza votul în alegerile de la sfârșitul acestui deceniu.

În acest sens, nici îndeplinirea pe deplin a criteriilor de la Copenhaga, nici luarea unei pauze pentru ca UE să devină capabilă să primească noi candidați nu sunt neapărat văzute ca un risc din partea Chișinăului. Prin urmare, ultimele două țări care au șansa de a adera ca state cu drepturi depline sunt Muntenegru și Albania, cu condiția ca aceasta din urmă să nu întâmpine un blocaj din partea vreunui stat membru.

În caz contrar, celelalte țări candidate (8 la număr) ar putea fi incluse într-un nou cerc concentric de integrare în UE, în care se vor afla în drum spre UE, ca destinație finală, dar așteptând în anticamera Comunității Politice Europene, așa cum a sugerat ministrul de externe luxemburghez Xavier Bellet.

Scenariile care s-ar putea contura pentru Republica Moldova depind în mare măsură de fricțiunile dintre UE și Ucraina în ceea ce privește calendarul de aderare. Dacă Ucraina va continua să facă presiuni pentru o aderare rapidă în 2027, atunci este foarte probabil ca UE să pună în practică principiul aderării graduale, care exclude orice calendar precis pentru statutul de stat membru cu drepturi depline.

Scenariul 1. Aderare treptată după un model stabilit pentru Ucraina.

UE dorește să ofere garanții de securitate Ucrainei, chiar dacă nu a fost invitată să negocieze și să semneze niciun acord cu SUA și Rusia. În acest sens, se poate oferi un statut de semi-membru în cadrul actual de extindere (10 state) pentru a aprofunda integrarea sectorială a Ucrainei, până când aceasta va fi pregătită să adere pe deplin. Chișinăul va fi tratat în același mod, evitându-se astfel blocajul maghiar de a amâna apropierea.

Scenariul 2. UE promite aderarea Ucrainei, dar nu oferă niciun statut intermediar.

Dacă există opoziție în interiorul statelor membre, dincolo de Ungaria, atunci mecanismul actual, fără statut de semi-membru și aderare graduală, ar putea fi menținut. Acest lucru devine și mai probabil dacă forțele eurosceptice vor câștiga alegerile franceze din 2027. În acest caz, deschiderea negocierilor de aderare pentru Republica Moldova va fi într-un impas din cauza blocadei maghiare asupra Ucrainei.

Scenariul 3. UE dezvoltă un statut de semi-membru, dar într-un context geopolitic mai larg – Comunitatea Politică Europeană (CPE).

Ucraina și Republica Moldova s-ar putea afla într-o situație în care UE lărgește definiția unui stat semi-membru și o extinde la țările eligibile care fac parte din CPE. Un astfel de scenariu ar putea reprezenta un pas înapoi pentru candidații mai vechi – Balcanii de Vest și Turcia – dar va deveni o oportunitate pentru țările cu aspirații pro-UE, dar membre ale Uniunii Eurasiatice, precum Armenia. Chișinăul și Kievul vor putea avansa în ritmul lor propriu. Totuși, odată ce numărul țărilor care pot solicita statutul de semi-membru în cadrul CPE se va multiplica, va exista riscul oboselii legate de extindere în cadrul UE pentru toate țările candidate.

Opiniile exprimate în acest material nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Semnal de alarmă pentru Chișinău – Victoria lui Péter Magyar...

Tănase – Reforma administrativă riscă să eșueze din start –...

Are Chișinăul sau nu o viziune de reintegrare a celor...

Editorial – Piatra din capul unghiului

Factorul „Plahotniuc” în influențarea alegerilor din Republica Moldova

Trotuarele lui Ivan Ceban și culoarele Moscovei