Viziunea Partidului Popular din Moldova față de noua politică bugetar-fiscală pentru 2027 – Mai  multe taxe, presiune pe afaceri și o notă de plată tot mai grea pentru cetățeni

Politica bugetar-fiscală pentru anul 2027, adoptată de Parlament în lectura a doua, ridică întrebări serioase privind direcția economică a Republicii Moldova, deoarece, în spatele obiectivelor declarate de simplificare a legislației, stimulare a investițiilor și consolidare a veniturilor bugetare, se conturează un model în care statul încearcă să-și acopere necesitățile financiare prin extinderea bazei impozabile, majorarea unor cote de taxare și introducerea unor obligații suplimentare, fără ca aceste măsuri să fie însoțite, în aceeași măsură, de o strategie convingătoare pentru creșterea productivității, dezvoltarea întreprinderilor autohtone și sporirea veniturilor reale ale populației. Din perspectiva unui partid de opoziție, problema fundamentală nu este doar faptul că anumite taxe cresc, ci și faptul că aceste modificări sunt promovate într-un moment în care economia rămâne vulnerabilă, puterea de cumpărare este afectată de scumpiri, agricultorii și întreprinderile suportă costuri ridicate, iar statul se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea datoriei publice și a cheltuielilor pentru deservirea acesteia.

Guvernul estimează că politica fiscală pentru 2027 va genera venituri suplimentare de aproximativ 5,1 miliarde de lei, dintre care circa 1,6 miliarde de lei ar urma să provină din TVA, iar alte 2,7 miliarde de lei din accize, însă aceste cifre trebuie analizate nu doar ca obiective contabile, ci și prin prisma efectelor pe care le-ar putea avea asupra consumului, investițiilor și activității economice, pentru că majorarea încasărilor bugetare nu reprezintă automat un semn de însănătoșire a economiei dacă o parte importantă a creșterii provine din prețuri mai mari, taxe suplimentare și transferarea unei poveri financiare mai mari asupra consumatorilor și producătorilor. O creștere nominală a veniturilor statului poate coexista cu stagnarea nivelului de trai, cu reducerea capacității de cumpărare a familiilor și cu dificultăți tot mai mari pentru întreprinderile mici, iar un buget care încasează mai mult pentru că populația plătește mai mult nu poate fi prezentat, în sine, drept dovada unei politici economice eficiente.

Din această perspectivă, Partidul Popular din Moldova pune în centrul dezbaterii o întrebare esențială: cine va suporta, în realitate, costul acestei politici fiscale și ce va primi economia în schimbul banilor suplimentari colectați de stat? Dacă privim sectorial formațiunea are mai multe obsevații

Majorarea TVA aplicate sectorului HoReCa de la 8% la 12%, creșterea impozitului pe dividende de la 6% la 8%, introducerea unor noi accize și taxe, precum și modificările care extind categoriile de venituri impozabile pot contribui la creșterea veniturilor publice, însă efectul final depinde de capacitatea întreprinderilor de a absorbi costurile fără să majoreze prețurile, să reducă investițiile, să amâne angajările sau să-și restrângă activitatea. În opina formațiunii, într-o economie în care multe afaceri operează cu marje reduse și sunt expuse concurenței importurilor, o sarcină fiscală suplimentară poate însemna nu doar profituri mai mici pentru proprietari, ci și servicii mai scumpe pentru consumatori, oportunități mai puține de angajare și o dezvoltare mai lentă a întreprinderilor locale.

Aceeași logică trebuie aplicată și în cazul accizelor la carburanți, în special la motorină, pentru care majorările etapizate urmează să continue potrivit prevederilor prezentate în dezbaterea fiscală. Motorina nu reprezintă doar un produs cumpărat de șoferi, ci și un input esențial pentru agricultură, transportul de mărfuri, construcții și distribuția alimentelor, ceea ce înseamnă că o creștere a costului combustibilului poate fi transmisă în lanț către alte sectoare ale economiei și, în cele din urmă, către consumatorul final. În cazul agricultorilor, care trebuie să suporte concomitent cheltuieli pentru combustibil, îngrășăminte, semințe, utilaje și finanțare, majorarea accizelor riscă să reducă și mai mult rentabilitatea producției, iar pentru transportatori și distribuitori poate însemna costuri operaționale mai mari, care se vor reflecta în prețul bunurilor transportate. O politică fiscală responsabilă ar trebui să țină cont de acest efect multiplicator și să prevadă mecanisme de protecție bine țintite pentru sectoarele productive, în loc să trateze fiecare majorare de acciză ca pe o sursă izolată de venituri bugetare.

O altă problemă este modul în care sunt aplicate cotele TVA pentru produsele agricole, în condițiile în care anumite produse beneficiază de o cotă de 8%, în timp ce pentru altele este prevăzută o cotă de 12%, iar pentru produsele cerealiere și oleaginoase cota redusă de 8% urmează să fie menținută până la sfârșitul anului 2027, după care ar urma să crească la 12%. Chiar dacă diferențele de regim fiscal pot avea justificări tehnice, acestea trebuie explicate public prin criterii economice clare, deoarece producătorii și comercianții au nevoie de reguli previzibile, coerente și ușor de aplicat, nu de un sistem în care tratamentul fiscal diferă între categorii de produse fără ca efectele asupra costurilor, concurenței și prețurilor să fie prezentate într-o manieră convingătoare.

În același timp, aplicarea de la 1 aprilie 2027 a cotei reduse de TVA de 8% pentru consumul casnic de gaze naturale în limita a 150 de metri cubi lunar, cu impozitarea consumului care depășește plafonul la cota standard, precum și menținerea facilității pentru primii 150 kWh de energie electrică trebuie analizate prin prisma structurii reale a consumului gospodăriilor și a vulnerabilității acestora în sezonul rece. Aceste facilități pot reduce o parte din presiunea fiscală, dar efectul lor depinde de nivelul tarifelor, de condițiile de eligibilitate și de consumul efectiv al fiecărei familii, astfel încât simpla existență a unui plafon fiscal nu garantează că gospodăriile cu venituri mici vor fi protejate suficient de facturile ridicate. Mai mult, dacă măsurile intră în vigoare abia după încheierea sezonului de încălzire, autoritățile trebuie să explice ce instrumente vor folosi pentru a sprijini familiile vulnerabile în perioada în care cheltuielile energetice sunt cele mai mari și cum vor evita ca o parte importantă a ajutorului să fie anulată de scumpirile din alte sectoare.

Partidul Popular din Moldova consideră că presiunea fiscală nu poate fi separată de un element important dar totodată vulnerabil pentru economia Moldovei cum este inflația, întrucât, potrivit estimărilor Moldova s-ar putea confrunta cu o rată anuală a inflației de până la 9%, pe fondul scumpirii resurselor energetice și al transmiterii costurilor suplimentare către bunuri și servicii. Chiar dacă rata oficială a inflației reprezintă o medie statistică, impactul asupra familiilor nu este uniform, deoarece gospodăriile cu venituri mici cheltuiesc o parte mai mare din buget pentru hrană, încălzire, transport și alte necesități de bază, ceea ce le lasă cu mai puțini bani pentru sănătate, educație și alte cheltuieli esențiale. Într-o asemenea situație, majorarea taxelor indirecte poate accentua presiunea asupra puterii de cumpărare, iar întreprinderile care se confruntă cu facturi mai mari la energie și costuri salariale în creștere ar putea majora, la rândul lor, prețurile, declanșând acel efect de propagare a inflației pe care economiștii îl descriu drept „ecoul inflației”. Dacă veniturile nominale cresc, dar prețurile și facturile cresc într-un ritm comparabil sau mai rapid, beneficiul real al facilităților fiscale poate fi modest, iar cetățenii pot constata că reducerea impozitului nu compensează scumpirea alimentelor, a serviciilor și a energiei. Opoziția ar trebui să insiste asupra unei indexări periodice și previzibile a scutirilor personale și pentru persoanele întreținute, pe baza inflației și a evoluției salariului mediu, astfel încât majorările nominale de venit să nu împingă automat contribuabilii într-o poziție fiscală mai dezavantajoasă.

O altă dimensiune esențială a politicii bugetar-fiscale în opinia Partidului Popular din Moldova  este situația datoriei publice, în condițiile în care datele și estimările indică o creștere a costurilor de finanțare, o pondere importantă a împrumuturilor pe termen scurt și o utilizare a unei părți considerabile din banii atrași pentru rambursarea datoriilor contractate anterior. Totodată, trebuie să menționăm că dobânzile la împrumuturile interne au depășit pragul de 10%, ajungând în unele cazuri la aproximativ 10,4%, iar deservirea datoriei publice ar consuma circa 10% din veniturile fiscale. Aceste cifre în opinia formațiunii sunt alarmante și trebuie analizate în contextul perioadei și al structurii finanțării, însă ele indică o problemă pe care nicio politică fiscală nu o poate ignora: dacă statul se împrumută la costuri mai mari, iar o parte importantă a finanțării noi este utilizată pentru rambursarea datoriilor vechi, resursele disponibile pentru investiții și servicii publice pot deveni tot mai limitate.

În aceste condiții, Partidul Popular din Moldova cere Guvernului prezentarea unui plan multianual de administrare a datoriei, cu obiective clare privind structura scadențelor, costul mediu al finanțării și reducerea riscurilor asociate refinanțării frecvente, precum și publicarea unei evaluări care să arate ce parte din împrumuturile contractate finanțează investiții noi și ce parte este utilizată pentru rambursarea obligațiilor anterioare. În paralel, autoritățile trebuie să prezinte o analiză a cheltuielilor publice care să identifice economiile posibile în domeniile cu eficiență redusă, fără a transfera automat presiunea financiară asupra contribuabililor și fără a compromite serviciile esențiale de care depind populația și economia.

Partidul Popular din Moldova consideră că un stat care se confruntă cu o datorie mai costisitoare trebuie să fie mult mai atent la modul în care își gestionează fiecare leu, iar orice majorare de taxe ar trebui însoțită de o justificare clară, de o evaluare a impactului asupra economiei și de un angajament verificabil privind utilizarea banilor colectați. În caz contrar, există riscul ca politica fiscală să devină un mecanism prin care bugetul este alimentat pe termen scurt, în timp ce problemele structurale ale economiei, precum productivitatea redusă, investițiile insuficiente, migrația forței de muncă și dependența de importuri, rămân nerezolvate. Formațiunea solicită guvernării ca fiecare măsură fiscală să fie însoțită de indicatori de rezultat, de o estimare a efectelor asupra întreprinderilor și gospodăriilor și de o evaluare ulterioară care să arate dacă veniturile suplimentare au fost obținute fără o deteriorare disproporționată a activității economice.

În viziunea Partidului Popular din Moldova politica bugetar-fiscală pentru 2027 ar trebui revizuită pornind de la câteva principii fundamentale: protejarea puterii de cumpărare prin indexarea predictibilă a scutirilor personale și a facilităților pentru persoanele întreținute, limitarea transferării costurilor fiscale către consumatorii finali, asigurarea unui regim coerent și previzibil pentru agricultură și întreprinderile mici, evaluarea impactului majorărilor de TVA și accize înainte de extinderea lor, simplificarea reală a obligațiilor administrative și garantarea dreptului contribuabililor de a contesta deciziile fiscale înainte de aplicarea unor măsuri disproporționate. În același timp, partidul optează pentru o revizuire a cheltuielilor publice, un plan transparent de reducere a costurilor de finanțare a datoriei și un program de stimulare a investițiilor productive, care să includă acces mai bun la finanțare pentru întreprinderile autohtone, sprijin țintit pentru sectoarele expuse scumpirii combustibilului și energiei și măsuri care să încurajeze procesarea locală a materiilor prime, crearea locurilor de muncă și creșterea valorii adăugate în economia națională.

Partidul, de asemenea, solicită ca orice prognoză privind veniturile suplimentare de 5,1 miliarde de lei să fie însoțită de scenarii alternative, inclusiv unul în care activitatea economică încetinește, consumul se reduce sau o parte dintre companii își amână investițiile, pentru ca Parlamentul și cetățenii să poată înțelege nu doar cât intenționează statul să colecteze, ci și ce riscuri există ca obiectivul să nu fie atins. Dacă veniturile suplimentare sunt obținute în principal prin taxe indirecte și accize, fără o creștere corespunzătoare a producției și a veniturilor reale, efectul asupra bugetului ar putea fi mai mic decât cel anticipat, iar efectul asupra populației ar putea fi mai dur decât cel recunoscut de autorități. De aceea, orice politică fiscală trebuie evaluată atât prin prisma veniturilor colectate, cât și prin impactul asupra investițiilor, ocupării forței de muncă, consumului și nivelului de trai.

În concluzie, politica bugetar-fiscală pentru 2027 nu trebuie judecată exclusiv prin suma de bani pe care Guvernul speră să o aducă la buget, ci prin capacitatea ei de a crea condiții pentru o economie mai productivă, pentru venituri mai mari și mai stabile ale populației și pentru finanțe publice sustenabile. Dacă statul încearcă să-și rezolve problemele financiare în principal prin majorarea taxelor, în timp ce datoria devine mai costisitoare, energia rămâne o sursă de presiune asupra prețurilor, iar întreprinderile se confruntă cu incertitudine, există riscul ca povara să fie transferată tocmai asupra celor care ar trebui să susțină relansarea economică: salariați, agricultori, întreprinderi mici și consumatori. Alternativa propusă de Partidul Popular din Moldova este o disciplină bugetară, transparență, protejarea contribuabililor, stimularea investițiilor și evaluarea reală a rezultatelor, pentru ca echilibrul finanțelor publice să nu fie obținut cu prețul diminuării puterii de cumpărare și al slăbirii economiei naționale.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Energia electrică, tot mai scumpă – Premierul Tofan exclude o...

Tofan visează la minuni economice, dar spune că trebuie strânse...

Compensațiile la energie amenință Bugetul – Tofan recunoaște că deficitul...

Maia Sandu, la Budapesta – Integrarea europeană a Republicii Moldova...

Petrolul se apropie de 115 dolari pe baril – Conflictul...

Economia Transnistriei, în cădere liberă – PIB-ul s-a prăbușit cu...