Aparatul Președintelui Republicii Moldova a cheltuit 110,2 milioane de lei din cele 121,6 milioane de lei alocate de la bugetul de stat în perioada 2023–2025. Un audit al Curții de Conturi a identificat mai multe deficiențe în administrarea banilor publici și a patrimoniului instituției, de la achiziții nevalorificate până la bunuri care nu mai sunt relevante și probleme nerezolvate la clădirea Președinției, notează ipn.md
Potrivit auditorilor, în cei trei ani analizați, instituția a realizat achiziții de bunuri, servicii și lucrări în valoare totală de 25,9 milioane de lei. Totuși, eficiența planificării achizițiilor a scăzut constant. Dacă în 2023 rata de executare a planurilor anuale era de 85,6%, în 2025 aceasta a ajuns la 74,8%.
În același timp, necesitățile incluse în planurile de achiziții, dar care nu au fost valorificate, au însumat 7,7 milioane de lei.
Materiale de peste 453.000 de lei, devenite inutile
Auditul a scos la iveală și o situație legată de materialele destinate acordării distincțiilor de stat. Aparatul Președintelui deține astfel de bunuri în valoare de cel puțin 453.000 de lei, care nu mai sunt relevante, deoarece evenimentele pentru care au fost procurate au avut deja loc.
Auditorii au constatat, de asemenea, deficiențe în evidența și înregistrarea unor bunuri, ceea ce ridică probleme privind gestionarea patrimoniului public.
Recepția finală a Președinției, amânată până în 2029
O problemă majoră rămâne clădirea Președinției, reconstruită cu sprijinul Guvernului Turciei, printr-o investiție de nouă milioane de euro.
Deși lucrările de dare în exploatare au început încă în 2019, recepția finală nu a fost realizată. Motivul îl reprezintă deficiențele constatate la sistemele de semnalizare și stingere a incendiilor.
Potrivit informațiilor prezentate, recepția finală a clădirii este preconizată abia pentru ianuarie 2029, la aproape zece ani de la începerea procesului de dare în exploatare.
Reprezentanții Aparatului Președintelui au explicat că, în perioada 2025–2026, au fost organizate mai multe proceduri de achiziție pentru proiectarea sistemului antiincendiar. Niciuna dintre acestea nu s-a încheiat însă cu semnarea unui contract. În consecință, instituția a decis să evalueze întregul sistem existent, pentru a identifica intervențiile necesare.
Constatările Curții de Conturi vizează atât modul de utilizare a banilor publici, cât și administrarea patrimoniului și problemele tehnice care împiedică recepția finală a clădirii Președinției.


