Ucraina intră în al patrulea an de invazie rusă – 6 milioane de refugiați, sute de mii de oameni uciși – Liderii europeni se adună la Kiev

Ucraina intră luni în al patrulea an de război total cu Rusia, nefiind sigură că se mai poate baza pe aliatul său cel mai de nădejde, Statele Unite, în timp ce trupele sale epuizate se luptă să reziste în fața avansurilor neîncetate ale inamicului, arată o analiză Reuters.

În această dimineață mai mulți lideri europeni au venit la Kiev. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, sunt printre primii lideri sosiți în capitala ucraineană. Aceștia au fost întâmpinați de către Andrei Ermak, șeful biroului președintelui ucrainean.

La Kiev a venit și premierul Canadei, Justin Trudeau, președinții Lituaniei și Letoniei, Gitanas Nausėda și Edgars Rinkēvičs, precum și premierii Estoniei și Spaniei. Întâlnirea liderilor din cele 13 țări are ca scop reafirmarea sprijinului politic și militar pentru Ucraina în fața agresiunii ruse.

În urmă cu trei ani, când trupele rusești au intrat în Ucraina, și-au adus uniformele de paradă cu ele în drumul spre Kiev. Președintele Vladimir Putin se aștepta la o victorie rapidă, amintește Associated Press.

Ceea ce Putin a numit „operațiune militară specială” s-a transformat în cel mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial. Zeci de mii de oameni au fost uciși, orașe întregi au fost reduse la ruine fumegânde, milioane de ucraineni au devenit refugiați, iar Rusia a fost izolată de Occident, transmite Hotnews.ro.

Putin a invadat Ucraina la 24 februarie 2022, după ce a cerut ca NATO să renunțe la aderarea Ucrainei și să retragă trupele alianței de pe flancul estic al NATO, acțiuni respinse de Occident.

Liderul rus a motivat că mișcarea sa a fost necesară pentru a proteja interesele de securitate ale Rusiei și pentru a proteja vorbitorii de limbă rusă din Ucraina. Kievul și aliații săi au denunțat mișcarea sa ca fiind un act de agresiune neprovocat. Ucrainenii au văzut-o ca pe o încercare a Moscovei de a le distruge suveranitatea și identitatea națională.

Trupele rusești au ajuns la periferia Kievului la începutul invaziei, dar s-au retras o lună mai târziu, din cauza pierderilor grele și a atacurilor Ucrainei asupra liniilor de aprovizionare. Alte eșecuri umilitoare au avut loc în septembrie și octombrie 2022, când o contraofensivă ucraineană a forțat Rusia să se retragă din mari părți ale regiunii Harkov din nord-est și ale regiunii Herson din sud.

Situația pe front s-a schimbat în 2023, când o contraofensivă ucraineană în sud nu a reușit să taie ruta terestră a Rusiei către peninsula Crimeea, pe care Moscova a anexat-o ilegal de la Kiev în 2014.

Rusia a preluat inițiativa de luptă anul trecut cu ofensivă de-a lungul frontului de 1.000 de kilometri, obținând câștiguri lente, dar persistente.

De asemenea, Moscova a bombardat infrastructura ucraineană cu valuri de rachete și drone, distrugând o mare parte din capacitatea sa de generare a energiei electrice.

Ucraina a ripostat în august 2024 cu o incursiune în regiunea rusă Kursk, pentru a încerca să distragă forțele Moscovei din est și să obțină mai multă influență în cadrul unor potențiale negocieri de pace. Ucraina deține încă o parte din aceste teritorii, dar resursele sale limitate sunt întinse, ceea ce face dificilă apărarea lor.

Armata rusă ocupă acum aproape 20% din teritoriul Ucrainei și continuă ofensiva în est, în încercarea de a ocupa întreg Donbasul. Rusia revendică regiunile ucrainene Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson drept parte din teritoriul său, deși nu le-a ocupat în întregime.

Donald Trump l-a catalogat săptămâna trecută pe Volodymyr Zelenskiy drept un „dictator” nepopular care trebuia să încheie rapid un acord de pace sau să își piardă țara, în timp ce liderul ucrainean a declarat că președintele american trăiește într-o „bulă de dezinformare”.

Dincolo de războiul cuvintelor, oficialii americani au, inițiat săptămâna trecută, discuții directe cu partea rusă în Arabia Saudită, excluzând Kievul și Europa într-o schimbare uimitoare a politicii privind războiul.

Washingtonul a precizat că nu va trimite trupe ca o garanție de securitate râvnită de Kiev în cazul în care se ajunge la un acord de pace, punând povara direct pe umerii puterilor europene, care probabil se vor confrunta cu dificultăți fără sprijinul SUA.

Zguduiți de prima lună de revenire la putere a lui Trump, numeroși lideri europeni sunt așteptați să viziteze capitala ucraineană pentru a comemora alături de Zelenskiy aniversarea celui mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial.

Mii de cetățeni ucraineni au murit și peste 6 milioane trăiesc ca refugiați în străinătate de când președintele rus Vladimir Putin a ordonat invazia terestră, maritimă și aeriană.

Pierderile militare au fost catastrofale, deși acestea rămân secrete bine păzite. Estimările publice occidentale bazate pe rapoarte ale serviciilor de informații variază foarte mult, dar majoritatea spun că sute de mii de persoane au fost ucise sau rănite de fiecare parte.

Tragedia a afectat familiile din fiecare colț al Ucrainei, unde funeraliile militare sunt obișnuite în marile orașe și în satele îndepărtate. Oamenii sunt epuizați de nopțile nedormite de sirenele de raid aerian.

Pe front, trupele ucrainene se confruntă cu un adversar superior din punct de vedere numeric, în timp ce se ridică întrebări cu privire la viitorul asistenței militare vitale din partea Statelor Unite. Nu este clar în ce măsură aliații europeni ar putea umple golul dacă sprijinul SUA încetinește sau încetează.

În centrul relației actuale între Kiev și Washington se află un acord în discuție care ar putea deschide bogățiile minerale ale Ucrainei către SUA, Trump solicitând sute de miliarde de dolari pentru a răsplăti Washingtonul pentru sprijinul său.

Zelenskiy a refuzat să semneze un proiect inițial de acord la începutul acestei luni, protestând că acesta nu este în interesul Ucrainei și nu conține garanțiile de securitate pe care le dorea.

Trump a declarat vineri că un acord era aproape, deși detaliile rămân neclare.

Reuters a raportat că negociatorii americani care fac presiuni pentru un acord au ridicat posibilitatea de a tăia accesul Ucrainei la sistemul de internet prin satelit Starlink al lui Elon Musk, care a jucat un rol vital în operațiunile militare ale Kievului.

„Prin urmare, trebuie doar să jucăm corect acest joc – să nu renunțăm la interesele noastre, pe de o parte, și, pe de altă parte, să îl sprijinim pe Trump”, a declarat Merezhko.

Trump a presat, de asemenea, Ucraina să organizeze alegeri pe timp de război, părând să fie de partea Rusiei, care l-a descris de mult timp pe Zelenskiy ca nemaifiind legitim.

Mandatul liderului ucrainean trebuia să expire în luna mai a anului trecut, însă nu au fost organizate alegeri din cauza legii marțiale, care a fost declarată la începutul invaziei și care interzice organizarea de alegeri.

Zelenskiy a declarat duminică că este dispus să renunțe la președinție dacă aceasta înseamnă pace, spunând că ar putea schimba plecarea sa pentru intrarea Ucrainei în NATO.

Nu este clar modul în care apelul lui Trump la alegeri și atacurile verbale la adresa lui Zelenskiy vor afecta ratingul de încredere al acestuia, care rămâne peste 50%, conform mai multor sondaje ucrainene.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Moldova și Ucraina își consolidează cooperarea regională – Accent pe...

Friedrich Merz – Ucraina ar putea face concesii teritoriale pentru...

Maia Sandu la Kiev – Mesaj de solidaritate cu Ucraina,...

Maia Sandu, la Kiev și Cernobîl – Participă la comemorarea...

UE deblochează 90 de miliarde de euro pentru Ucraina și...

Călătorie directă la Aeroportul Chișinău cu escală la Revaca –...