LIVE TEXT:17:10 Votul la alegerile prezidențiale din Turcia s-a încheiat la ora 17:00. Recep Erdogan și Kemal Kilicdaroglu speră să iasă învingători din finala istorică de azi. Coincidență sau nu, au mers în același timp să se voteze - unul în Istanbul, celălalt în Ankara. Peste 60 de milioane de oameni pot tranșa destinul țării lor, în aceste alegeri urmărite în întreaga lume. Numai că spre deosebire de primul tur, numărul votanților pare să fie mai mic, lucru care-i nemulțumește pe susținătorii opoziției.
LIVE TEXT: 12:45 Kilicdaroglu a votat la Școala Primară Argentina din capitala Turciei, Ankara. „Pentru a scăpa de regimul tiranic și pentru a instaura o democrație reală, fac un apel la toți cetățenii să meargă la secțiile de votare. Aceste alegeri au loc în condiții dificile din cauza încercărilor de înșelăciune, dar cred că cetățenii sunt liberi și dispuși să meargă la vot”, a spus rivalul lui Erdogan după vot.
Erdogan și soția au votat la liceul Uskudar Saffet Celebi din stanbul. Mulțimile l-au aplaudat pe președintele turc când se îndrepta spre secția de votare din cartierul Uskudar.
Turcii sunt chemaţi duminică la urne pentru al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, care ar putea duce la prelungirea domniei preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, aflat la putere de două decenii, scrie Reuters. Peste 64 de milioane de turci sunt aşteptaţi să voteze la aproape 192.000 de secţii de votare, inclusiv peste 6 milioane care au votat pentru prima dată la 14 mai. Există de asemenea 3,4 milioane de alegători din străinătate, care au votat deja în perioada 20-24 mai. Secţiile de votare din Turcia se vor închise la ora 17.00 Prezenţa la vot la alegerile din Turcia este, în general, ridicată. La 14 mai, prezenţa generală la vot a fost de 87,04%, cu un nivel de 88,9% în Turcia şi 49,4% în străinătate. În conformitate cu regulile electorale, ştirile, previziunile şi comentariile despre vot sunt interzise până la ora locală 18.00, iar presa are libertatea de a relata despre rezultatele alegerilor doar de la ora 21.00. Cu toate acestea, Înaltul Consiliu Electoral poate permite presei să relateze rezultatele mai devreme şi, de obicei, o face. Rezultatele de duminică seară vor apărea probabil mai devreme decât cele din 14 mai, având în vedere simplitatea relativă a buletinului de vot.
Recep Tayyip Erdogan, în vârstă de 69 de ani, s-a clasat pe primul loc în primul tur de scrutin, cu 49,51% din voturi, un scor mai mare decât se aştepta, dar insuficient pentru a câştiga în primul tur, aşa cum s-a întâmplat la precedentele două alegeri prezidenţiale. Adversarul său, candidatul susţinut de şase partide de opoziţie, Kemal Kiliçdaroglu, 74 de ani, a obţinut 44,88% din voturi în primul tur, notează digi 24.ro
Aceste alegeri vor determina nu numai cine va conduce Turcia, membră a NATO, ci şi direcţia politică şi economică a acestei puteri regionale de 85 de milioane de locuitori, în special în relaţiile sale cu Rusia, Orientul Mijlociu şi Occidentul. Un sondaj de opinie realizat la 20 şi 21 mai îl dădea câştigător pe Recep Tayyip Erdogan cu 52,7% din voturi, faţă de 47,3% pentru Kemal Kiliçdaroglu. Votul alegătorilor kurzi, care reprezintă aproximativ o cincime din populaţie, rămâne incert. Partidul Democrat al Poporului (HDP), pro-kurd, i-a acordat sprijinul lui Kemal Kiliçdaroglu în primul tur, dar după ce candidatul opoziţiei a trecut la dreapta pentru a-şi asigura voturi naţionaliste în turul doi, HDP nu l-a numit în mod explicit şi, în schimb, a făcut apel la alegători să îl respingă.
Alegerile din acest an au loc pe fondul unei grave crize economice și ceea ce analiștii spun că reprezintă o eroziune democratică sub guvernul lui Erdogan. Dacă președintele turc obține victoria electorală în această duminică, nu se vor schimba prea multe lucruri , susțin analiștii politici, care precizează că puterile lui Erdogan sunt deja atât de mari încât nu va căuta să le extindă mai departe. Alp Yenen, lector în studii turcești la Universitatea Leiden din Olanda, consideră că, dacă inflația de peste 43% din Turcia va mai dura mult, Partidul AKP al președintelui ar putea accelera „ritmul lent al autoritarismului”. Kemal Kılıçdaroğlu, cel care dorește să-l înlocuiască pe Erdogan, vrea să răstoarne sistemul prezidențial creat în urmă cu cinci ani și să se întoarcă la un parlament și un prim-ministru care să guverneze responsabil. Kemal Kilicadaroglu, susținut de Alianța Națiunii formată din șase partide de opoziție. Președintele ar deveni apolitic, iar celelalte cinci partide din alianța de opoziție care îl susține pe Kilicdaroglu ar avea fiecare câte un vicepreședinte, alături de cei doi primari de centru-stânga din Ankara și Istanbul. Dar partidul lui Erdogan și aliații săi naționaliști și conservatori și-au asigurat o majoritate în parlament și, dacă alianța de opoziție ar câștiga președinția, ar trebui să ducă o luptă extrem de mare pentru a-și pune în practică reformele. O întrebare fundamentală: Turcii privesc spre Est sau spre Vest? Turcia face parte din NATO, dar Erdogan a căutat, de asemenea, legături strânse cu China și Rusia, cumpărând un sistem rusesc de apărare antiaeriană S-400 și inaugurând o centrală nucleară construită de Rusia - prima din Turcia - înainte de alegeri. Erdogan pledează pentru o poziție multilaterală, considerând Turcia drept „o insulă a păcii și securității”. Mai mult, liderul turc încearcă să cultive ideea că puterea politică de la Ankara este un „mediator” în războiul pornit de Rusia în Ucraina. Oponentul său și aliații acestuia, între timp, vor să revină la procesul de aderare la Uniunea Europeană și să restabilească legăturile militare ale Turciei cu SUA, menținând în același timp relațiile cu Rusia.
Alegerile de duminică sunt urmărite cu mare atenție de 3,5 milioane de refugiați sirieni care au protecție temporară în Turcia. Anunțul lui Kemal Kilicdaroglu cu privire la trimiterea lor acasă în cel mai rapid mod reprezintă o îngrijorare majoră pentru sirieni, care au ajuns în Turcia mai ales în primii șase ani de război din Siria, notează Politico Europe. Nu în ultimul rând, alegeri sunt importante pentru sirieni pentru că, după ce liderul opoziției nu a reușit să obțină prima poziție în primul tur, a făcut din refugiați și migranți ilegali problema numărul unu a campaniei sale. Experții spun că face asta, căci are nevoie de votul a aproape 2,8 milioane de turci care au susținut în primul tur un candidat ultranaționalist. Kilicdaroglu l-a acuzat pe președintele Erdogan că a adus 10 milioane de migranți în Turcia și nu vorbește doar despre sirieni, dar și despre iranieni, afgani și pakistanezi. Peste 80% dintre turci doresc ca sirienii să se întoarcă acasă. Totuși peste 700.000 de sirieni sunt înscriși în școlile turcești și circa 880.000 de copii sirieni s-au născut în Turcia din 2011.
Viitorul lui Erdogan conform constituției revizuite a Turciei, permite doar două mandate ca președinte, Erdogan ar trebui să își termine mandatul în 2028 dacă ar câștiga turul doi de duminică. În prezent, nu există planuri pentru un succesor. Sub o nouă președinție a lui Erdogan, Turcia se poate aștepta la un control sporit al instituțiilor statului și al mass-media, dar și la o reprimare mai mare a disidenței. Este posibil ca inflația să rămână ridicată din cauza preferinței sale pentru ratele scăzute ale dobânzilor. Pe plan internațional, Turcia lui Erdogan ar putea continua să blocheze tentația Suediei de a adera la NATO și se va prezenta drept mediator între Ucraina și Rusia. Este posibil ca alegătorii turci să nu acorde prioritate politicii externe la urnele de vot, dar decizia lui Erdogan de a intensifica retorica naționalistă în timpul campaniei pare să fi dat roade, atât pentru el, cât și pentru alianța sa parlamentară conservatoare, a observat New York Times.
Al Jazeera prezintă cinci strategii pe care Kemal Kilicdaroglu le folosește pentru a-și demonta adversarul:
1. Dublarea poziției anti-migrație Promisiunea de campanie a lui Kilicdaroglu a inclus întotdeauna întoarcerea acasă a refugiaților sirieni, dar poziția sa cu privire la acest subiect s-a întărit după votul din primul tur pentru a face apel la naționaliști. Pe parcursul campaniei electorale, candidatul opoziției a mai spus că va căuta finanțare de la Uniunea Europeană pentru a construi case, școli, spitale și alte facilități în Siria și că va încuraja antreprenorii turci să deschidă fabrici și afaceri pentru a crea locuri de muncă. Dar, în urma votului din 14 mai, Kilicdaroglu a acuzat guvernul turc că a permis intrarea în țară a 10 milioane de migranți, într-un discurs din 17 mai. Kilicdaroglu a avertizat că numărul de migranți ar putea ajunge la 30 de milioane, fără a oferi nicio dovadă pentru cifrele la care a făcut referire. O zi mai târziu, Kilicdaroglu a mers mai departe, spunând că Erdogan „nu a protejat granițele și onoarea Turciei” și că va „trimite acasă toți refugiații". De atunci au apărut panouri publicitare în orașele turcești care arată un Kilicdaroglu zâmbitor lângă sloganul „Sirienii vor pleca!” Deși Partidul Popular Republican (CHP) al lui Kilicdaroglu nu a făcut publicitate sloganului în sine, nici nu s-a distanțat de acesta.
2. Adoptarea unei schimbări de imagine Comportamentul blând al lui Kilicdaroglu a apărut ca o antiteză cu stilul dur al lui Erdogan. În timpul campaniei, el s-a jucat cu imaginea sa mai familiară, filmând videoclipuri pe Twitter din bucătăria sau din studiul său din Ankara, cu mânecile cămăși suflecate. O emblemă a campaniei sale a fost un semn de inimă format cu mâinile, un gest pe care l-au făcut susținătorii săi la mitingurile sale. Din moment ce s-a descurcat mai rău decât Erdogan la votul din primul tur, el a trecut de la imaginea de „bunic” la una care îl evocă a fi un „lider dur”, în special prin poziția sa față de refugiații sirieni.
3. Obținerea sprijinului unui rival notabil al lui Erdogan Presa locală a raportat că influentul primar al Istanbulului, Ekrem Imamoglu, conduce campania de voturi pentru Kilicdaroglu. Politicianul popular a fost văzut drept potențialul rival al lui Erdogan la alegerile din mai 2023. Mulți și-au dorit ca el să fie candidatul la președinție al CHP în fața lui Kilicdaroglu. Imamoglu a fost ales primar în martie 2019, aceasta fiind o lovitură pentru Erdogan și Partidul său, care controlase Istanbulul timp de un sfert de secol. Este posibil ca primarul remarcabil să fi fost selectat pentru a uzurpa acum conducerea de 20 de ani a țării lui Erdogan.
4. Contestarea buletinelor de vot După primul tur de scrutin, partidele de opoziție din Turcia au raportat mii de discrepanțe și nereguli la vot. Discrepanțele, au spus ei, au fost între cele înregistrate la secțiile de votare și voturile intrate în sistemul Consiliului Suprem Electoral (YSK). Muharrem Erkek, un vicepreședinte al formațiunii politice CHP, a susținut că voturile pentru Kilicdaroglu au fost alocate incorect lui Muharrem Ince, care s-a retras din cursa prezidențială cu trei zile înainte de alegeri. Erkek a spus că i-au fost acordate voturi suplimentare lui Erdogan, dar nu a furnizat dovezi. El a promis că va urmări „fiecare vot”, sugerând că partidul va monitoriza neregulile de la turul de scrutin din 28 mai.
5. Re-energizarea bazei sale de alegători La scurt timp după ce rezultatul votului din 14 mai a devenit evident, Kilicdaroglu le-a spus susținătorilor săi: „Nu disperați. Ne vom ridica și vom organiza aceste alegeri împreună.” „Cu siguranță vom câștiga aceste alegeri în turul doi. Toată lumea o va vedea”, a mai spus el. Kilicdaroglu a reușit să-i adune pe turcii de diferite categorii într-o alianță care cuprinde naționaliști, islamiști, seculariști și liberali, o bază de alegători la care va trebui să facă apel în continuare, în ciuda faptului că mulți au devenit descurajați după votul din primul tur. Unii dintre susținătorii săi nu sunt dezamăgiți de poziția sa mai dură împotriva migranților. Erdogan își consolidează sprijinul în zonele lovite de cutremur Pierderea de teren în fața naționaliștilor nu este singura problemă a opoziției. Erdogan și partidul său s-au impus, după cum au arătat sondajele, în majoritatea provinciilor afectate de cutremurele devastatoare din februarie. Asta în ciuda criticilor care au acuzat răspunsul întârziat al autorităților după catastrofă, precum și lipsa de măsuri de siguranță care să prevină prăbușirea clădirilor. Unii experți spun că majoritatea alegătorilor din cele 11 provincii afectate de cutremure l-au sprijinit pe Erdogan, deoarece au considerat că acesta este cel mai bine plasat pentru a reconstrui orașele devastate. Potrivit mai multor analiști turci și internaționali, sondajele pare să îl favorizeze mai degrabă pe actualul șef al statului decât pe liderul opoziției.