Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping au participat joi, 19 noiembrie, la primul summit trilateral din istorie între liderii Statelor Unite, Chinei și Rusiei. Întâlnirea a avut loc la Shenzhen, în China, în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), și s-a încheiat cu adoptarea unei declarații comune privind securitatea internațională, riscurile nucleare, energia și reforma Organizației Națiunilor Unite.
Documentul, prezentat drept o declarație pentru pace, stabilește câteva direcții de cooperare între cele trei puteri, însă nu conține angajamente concrete privind reducerea arsenalelor nucleare și nici o soluție pentru războiul din Ucraina.
Întrevederea a durat aproximativ 55 de minute și a fost descrisă de Donald Trump drept un moment istoric. Liderul american a susținut că cele trei state au o responsabilitate deosebită în gestionarea problemelor de securitate globală și că dialogul direct este indispensabil pentru prevenirea conflictelor.
Vladimir Putin a afirmat că Moscova, Washingtonul și Beijingul au interese comune în soluționarea conflictelor regionale, menționând explicit războiul din Ucraina. Xi Jinping a transmis, la rândul său, că pacea mondială depinde de capacitatea marilor puteri de a conviețui și de a coopera, avertizând că rivalitatea dintre acestea poate provoca instabilitate internațională.
Cele patru direcții convenite de Trump, Putin și Xi
Potrivit declarației comune publicate după reuniune, cei trei lideri au convenit asupra următoarelor direcții de cooperare:
1. Reforma ONU. Statele Unite, China și Rusia au promis să susțină reformarea Organizației Națiunilor Unite, astfel încât instituția să poată răspunde mai eficient provocărilor globale și să-și îndeplinească misiunea privind menținerea păcii și securității internaționale.
2. Creșterea livrărilor de produse petroliere. Cele trei state și-au exprimat intenția de a majora producția și oferta de produse petroliere rafinate și au reafirmat importanța menținerii unor fluxuri energetice stabile.
3. Dialog privind armele nucleare. Liderii au reafirmat că un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie declanșat. Aceștia au convenit să poarte discuții pentru reducerea riscurilor nucleare și prevenirea proliferării armelor de distrugere în masă.
4. Poziție comună privind imunitatea oficialilor de stat. Declarația subliniază importanța respectării imunităților oficialilor de stat și avertizează că instanțele internaționale, inclusiv Curtea Penală Internațională, nu trebuie să abuzeze de competențele lor.
Ucraina și Iranul, marile subiecte care au lipsit din declarația comună
Deși Vladimir Putin a menționat războiul din Ucraina în intervenția sa, declarația finală nu conține nicio referire la agresiunea rusă și niciun angajament privind încetarea ostilităților. Nici conflictul din Iran nu a fost inclus în document, deși situația din Orientul Mijlociu s-a numărat printre subiectele discutate de lideri.
În privința dezarmării nucleare, rezultatul este, de asemenea, limitat. Cele trei puteri au acceptat să continue dialogul, dar nu au stabilit termene, ținte sau obligații concrete pentru reducerea arsenalelor. China a evitat anterior să participe la negocieri nucleare în format trilateral, argumentând că arsenalul său este considerabil mai mic decât cele deținute de SUA și Rusia.
Potrivit Reuters, declarația are mai degrabă o valoare politică și diplomatică decât una de dezarmare efectivă.
Întâlnirea are și o semnificație geopolitică importantă pentru Moscova. Vladimir Putin a participat la discuții alături de liderii celor mai mari două economii mondiale, într-un format care îi oferă Rusiei vizibilitate și recunoaștere diplomatică pe scena internațională, în pofida războiului din Ucraina și a sancțiunilor occidentale.
Înaintea reuniunii trilaterale, Trump a avut întrevederi separate cu Putin și Xi Jinping. Liderul american a folosit un ton prietenos în ambele întâlniri, descriindu-i pe cei doi drept parteneri cu care poate obține rezultate. În același timp, apropierea diplomatică dintre cei trei lideri a provocat îngrijorări în rândul unor state mai mici, care se tem că marile puteri ar putea lua decizii privind securitatea internațională fără a ține cont suficient de interesele acestora.
Un alt aspect sensibil îl reprezintă prevederea referitoare la imunitatea oficialilor de stat. Aceasta apare într-un moment în care Vladimir Putin este vizat de un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională, în legătură cu presupuse crime de război comise în Ucraina. Declarația celor trei lideri nu anulează mandatul și nici nu modifică jurisdicția Curții.
Astfel, primul summit trilateral SUA–China–Rusia s-a încheiat cu o declarație comună și promisiuni de cooperare, dar fără un acord concret privind oprirea războiului din Ucraina sau reducerea armelor nucleare. Reuniunea marchează deschiderea unui canal de dialog la cel mai înalt nivel între cele trei puteri, însă rămâne de văzut dacă înțelegerile politice vor fi urmate de măsuri concrete.


