Sondaj IMAS – Nemulțumirea față de guvernul Tofan în descreștere, iar PAS pierde teren

Republica Moldova traversează o perioadă de nemulțumire socială și neîncredere în instituțiile statului, iar primele luni ale guvernului condus de Vasile Tofan nu par să fi adus schimbările așteptate de cetățeni. Aproape două treimi dintre respondenți consideră că țara merge într-o direcție greșită, aproape 80% spun că Executivul rareori sau niciodată nu acționează în interesul lor, iar evaluarea medie acordată noului Guvern este de numai 4,1 din 10. În paralel, intenția de vot pentru PAS a scăzut considerabil, ajungând la 19%, față de 30–31% după alegerile parlamentare.

Datele se regăsesc în cel mai recent sondaj socio-politic realizat de compania IMAS, prezentat de directorul instituției, Doru Petruți. Cercetarea a fost efectuată în perioada 19 octombrie – 9 noiembrie 2026, pe un eșantion de 1.116 respondenți din 86 de localități, cu o marjă de eroare de ±3%.

Două treimi dintre cetățeni cred că Moldova merge într-o direcție greșită

Unul dintre cele mai îngrijorătoare rezultate ale cercetării vizează percepția populației asupra direcției în care se îndreaptă Republica Moldova. Potrivit lui Doru Petruți, dacă în perioada alegerilor parlamentare din noiembrie 2025, 42% dintre respondenți considerau că lucrurile merg într-o direcție bună, iar 51% spuneau că țara merge într-o direcție greșită, la un an distanță situația s-a deteriorat considerabil.

În prezent, doar 28% mai cred că Republica Moldova se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce 66% consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită.

„De la 42% la 28% se pierd 14 puncte procentuale, iar direcția greșită crește substanțial, de la 51% la 66%. Este o diferență de 15 puncte procentuale”, a explicat directorul IMAS.

Nici percepția oamenilor asupra propriei situații nu este mai optimistă. Aproape jumătate dintre respondenți, adică 49%, se declară nemulțumiți de modul în care trăiesc, în timp ce doar 28% spun că sunt mulțumiți.

Mai mult, numărul pesimiștilor s-a dublat în ultimii ani. Dacă în cercetările anterioare ponderea optimiștilor ajungea la 38–39%, în prezent aceasta a coborât la 27%. În același timp, pesimiștii au ajuns la 36%, față de aproximativ 18% în urmă cu doi-trei ani.

Guvernul Tofan, notat cu puțin peste 4. Aproape jumătate îi acordă note foarte proaste

Primele trei luni de activitate ale Executivului condus de Vasile Tofan sunt evaluate negativ de o mare parte a populației. IMAS a solicitat respondenților să acorde Guvernului o notă de la 1 la 10, după modelul evaluării școlare.

Rezultatul este departe de nota 7 pe care premierul și-ar fi acordat-o într-o emisiune televizată. Media notelor oferite de cetățeni este de numai 4,1.

Potrivit datelor prezentate, 46% dintre respondenți au acordat note între 1 și 4, în timp ce doar 7% au oferit note foarte bune. Alți 14% au evaluat activitatea Guvernului cu note de 7 sau 8.

Și mai gravă este percepția oamenilor privind faptul că Executivul ar lucra în interesul cetățenilor. Doar 3% spun că simt întotdeauna că Guvernul acționează în interesul lor, iar 5% afirmă că acest lucru se întâmplă de cele mai multe ori.

În schimb, aproape 80% consideră că Executivul acționează rareori sau niciodată în interesul lor.

Nemulțumirea se extinde și asupra întregii clase politice. Peste 81% dintre participanții la sondaj spun că politicienii rareori sau niciodată nu ascultă ceea ce le transmit cetățenii. Doar 5% au declarat că se simt ascultați de cele mai multe ori.

„Așadar, evaluări foarte dure, foarte contondente atât la adresa Guvernului, cât și la adresa clasei politice în general”, a constatat Doru Petruți.

Promisiunile lui Tofan nu conving. Doar 13–16% văd progrese

Nici schimbarea premierului și instalarea unui nou Guvern nu par să fi produs efectele așteptate de populație. Întrebați ce schimbări au adus Vasile Tofan și noul Executiv, 32% dintre respondenți spun că lucrurile s-au înrăutățit, în timp ce doar 16% observă schimbări în bine.

Alți 44% afirmă că nu văd nicio schimbare, chiar dacă premierul și componența Guvernului s-au modificat.

IMAS a verificat și modul în care sunt percepute câteva dintre principalele angajamente asumate de premierul Tofan înainte și după învestire. Rezultatele arată că promisiunile privind eficientizarea instituțiilor publice și reducerea cheltuielilor statului nu au convins populația.

Doar 13% dintre respondenți văd progrese în eliminarea salariilor și primelor considerate exagerate în unele întreprinderi de stat. În cazul reducerii numărului de angajați din instituțiile publice cu personal excesiv, procentul celor care observă progrese este de 16%.

Reducerea cheltuielilor pentru deplasări peste hotare, cadouri și alte achiziții este apreciată ca fiind realizată de doar 15% dintre respondenți.

La fel, numai 14% văd progrese în eliminarea controalelor excesive asupra agenților economici și în comasarea sau desființarea agențiilor de stat care dublează activitatea altor instituții.

Potrivit directorului IMAS, percepțiile pozitive sunt concentrate în special în rândul alegătorilor PAS, în timp ce celelalte categorii de alegători manifestă atitudini mult mai critice.

Prețurile la energie și carburanți, principalele motive de nemulțumire

Atunci când vine vorba despre problemele care afectează direct buzunarul populației, evaluările Guvernului sunt și mai dure.

Potrivit sondajului, 90% dintre respondenți sunt nemulțumiți de modul în care autoritățile au gestionat situația prețurilor la energia electrică. Alte 89% critică măsurile privind prețurile la benzină și motorină, iar 81% sunt nemulțumiți de gestionarea prețurilor la gazele naturale.

Nici reforma justiției nu beneficiază de o apreciere favorabilă, aproximativ două treimi dintre participanți exprimându-și nemulțumirea față de modul în care se desfășoară procesul.

În privința reformei fiscale, 61% se declară nemulțumiți, în timp ce 28% nu știu ce să răspundă.

Gestionarea crizei apei a provocat nemulțumirea a 69% dintre respondenți, iar reforma administrativ-teritorială și procesul de amalgamare a localităților sunt respinse sau privite critic de 62%.

„Pe principalele teme de interes ale populației vedem nemulțumiri care sunt pe intervalul între 60 și chiar 90%”, a subliniat Petruți.

În ceea ce privește criza apei, opiniile populației sunt împărțite. 29% consideră că seceta prelungită și lipsa precipitațiilor au contribuit la apariția problemei. Alți 22% indică responsabilitatea autorităților Republicii Moldova, în special pentru lipsa măsurilor luate din timp sau pentru negocierile insuficiente cu Ucraina. Totodată, 20% consideră că autoritățile ucrainene au o responsabilitate pentru reducerea cantității de apă de pe Nistru.

82% se opun construirii dronelor militare în Republica Moldova

O altă întrebare a vizat propunerea privind construirea dronelor militare pe teritoriul Republicii Moldova.

Răspunsurile arată o opoziție covârșitoare: 82% dintre respondenți nu sunt de acord cu asemenea proiecte, în timp ce doar 16% le susțin.

În același timp, datoria publică provoacă îngrijorare pentru aproximativ trei sferturi dintre cetățeni. Jumătate dintre respondenți spun că sunt foarte îngrijorați și consideră că statul trebuie să reducă datoria acumulată. Alți 26% afirmă că aceasta ar putea genera probleme financiare în viitor.

Doar 5% consideră că nivelul datoriei publice este un lucru normal, iar 15% cred că îndatorarea este justificată, cu condiția să fie ținută sub control.

Încrederea în Parlament, Guvern și partide, la cote reduse

Sondajul scoate în evidență și o criză de încredere în instituțiile politice.

În clasamentul instituțiilor evaluate cu note de 7–10, Parlamentul acumulează doar 16%, Guvernul – 18%, partidele politice – 11%, iar Președinția – 23%.

Încrederea în justiție este și mai redusă, situându-se la doar 13%. Directorul IMAS a atras atenția și asupra nivelului scăzut de încredere în mass-media, organizațiile neguvernamentale și societatea civilă.

În schimb, instituțiile mai puțin expuse influenței politice beneficiază de o apreciere mai bună. Instituțiile de învățământ – grădinițe, școli și universități – înregistrează un nivel de încredere de 61%. Biserica acumulează 57%, iar instituțiile de sănătate publică se bucură de încrederea a aproximativ 40% dintre respondenți.

PAS pierde teren: intenția de vot a coborât de la 31% la 19%

Unul dintre cele mai importante semnale politice ale cercetării vizează evoluția intenției de vot. Potrivit datelor prezentate de Doru Petruți, PAS continuă să piardă susținere, iar scăderea nu se transferă automat către partidele de opoziție, ci se regăsește într-o creștere a numărului de alegători indeciși.

Dacă după alegerile parlamentare din 2025 PAS înregistra intenții de vot de aproximativ 30–31%, în prezent partidul se situează la 19%.

Directorul IMAS a remarcat că este al doilea sondaj consecutiv în care se observă această tendință descendentă.

În același timp, distanța dintre PAS și PSRM se reduce, iar clasamentul politic arată o consolidare a fragmentării electoratului.

Democrația Acasă se menține în jurul pragului de 10% intenții nete de vot, în timp ce PCRM se află în continuare în zona pragului electoral. Partidul Nostru înregistrează o scădere de peste 2,5 puncte procentuale, iar MAN și Inima Moldovei au evoluții relativ apropiate de cele din cercetările precedente.

O altă evoluție importantă este creșterea numărului de indeciși cu aproape șase puncte procentuale față de sondajul anterior.

„Scăderea care continuă ca intenție de vot pentru partidul aflat la guvernare nu se regăsește în proporții semnificative la celelalte partide, ea mai degrabă se regăsește în creșterea aceasta de indeciși”, a explicat Petruți.

Mai mult, PAS rămâne partidul cu cel mai ridicat nivel de respingere. Aproape 48% dintre respondenți afirmă că nu ar vota în niciun caz pentru formațiunea de guvernământ. În cazul PSRM, procentul este de 13%, iar pentru PCRM – 10%.

Directorul IMAS a avertizat că nemulțumirile ar putea deveni și mai vizibile în perioada următoare, pe fondul dificultăților economice din timpul iernii și al intrării în vigoare, de la 1 ianuarie, a măsurilor incluse în pachetul fiscal.

Ceban și Dodon, în fruntea clasamentului politicienilor

În evaluarea personalităților politice, Ion Ceban ocupă primul loc, cu 40,5% dintre respondenți care îi acordă note de la 7 la 10. Igor Dodon urcă pe poziția a doua, cu 38,5%, iar Vasile Costiuc se situează pe locul trei.

În dreptul lui Igor Dodon se observă o ușoară creștere, în timp ce Maia Sandu continuă tendința descendentă. Potrivit directorului IMAS, este al doilea studiu consecutiv în care președinta și PAS înregistrează scăderi.

Și Igor Grosu coboară sub pragul de 20%, în timp ce Ion Chicu, Alexandr Stoianoglo și Irina Vlah înregistrează diminuări de cel puțin două-trei puncte procentuale.

Într-un eventual scrutin prezidențial, în condițiile în care Maia Sandu nu mai poate candida pentru un al treilea mandat, Igor Dodon ar acumula aproape 18%, Vasile Tofan aproximativ 11%, iar Vasile Costiuc aproape 9%. Ion Chicu, Alexandr Stoianoglo și Ion Ceban ar obține scoruri apropiate, între 4,5% și 5,5%.

Totuși, peste 30% dintre respondenți sunt indeciși în privința candidatului pe care l-ar susține.

Integrarea europeană, susținută de un deficit major de informare

Un capitol aparte al cercetării vizează percepția populației asupra procesului de aderare la Uniunea Europeană. Datele prezentate de Doru Petruți indică o problemă serioasă de comunicare între autorități și cetățeni.

Doar 16% dintre respondenți se consideră informați în mare sau foarte mare măsură despre modul în care se desfășoară negocierile de aderare. Pentru mai bine de trei sferturi dintre participanți, informațiile despre acest proces sunt insuficiente.

Mai mult, doar aproximativ unul din zece respondenți consideră că negocierile sunt transparente și permit implicarea societății civile. În schimb, 54% le percep drept complet opace, desfășurate în cadrul unui cerc restrâns de persoane aflate la conducerea țării. Alți 28% spun că informațiile sunt parțial publice, însă nu au suficiente posibilități să înțeleagă procesul sau să-l influențeze.

Oamenii sunt critici și față de modul în care autoritățile explică avantajele, costurile și riscurile aderării. Între 45% și 64% dintre respondenți consideră că statul nu explică suficient aceste aspecte. În cazul costurilor, dezavantajelor și riscurilor, 64% spun că nu primesc explicații suficiente.

Doar 13% cred că în negocierile de aderare sunt apărate interesele Republicii Moldova, în timp ce peste 60% consideră că acestea sunt luate în calcul deloc sau într-o măsură redusă.

O altă percepție relevantă vizează locul în care ar urma să fie luate deciziile importante după aderare. 41% dintre respondenți cred că principalele decizii vor fi luate la nivelul instituțiilor Uniunii Europene, în timp ce doar 9% consideră că acestea vor rămâne în principal la Chișinău.

În privința ritmului de aderare, 20% susțin accelerarea procesului, chiar dacă aceasta ar putea genera dificultăți și costuri de adaptare. Alți 34% preferă un ritm mai lent, care să le permită să înțeleagă mai bine negocierile și pregătirile. Totodată, 40% dintre participanții la sondaj resping aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Susținerea pentru referendum și Unirea cu România este în scădere

Datele privind orientarea geopolitică arată că 26% dintre respondenți optează categoric pentru direcția proeuropeană, în timp ce majoritatea preferă o politică externă echilibrată, cu relații atât cu Estul, cât și cu Vestul. Alți 15% se declară proruși, iar 3% susțin unionismul.

În cazul unui eventual referendum privind aderarea la Uniunea Europeană, 44% spun că ar vota pentru. Potrivit lui Petruți, acest indicator este în scădere față de anii precedenți.

Și susținerea pentru Unirea Republicii Moldova cu România a coborât, ajungând la 30%, față de 33–34% în sondajul anterior. Opțiunea pentru aderarea la NATO se menține la 23%.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Plugaru le reproșează bugetarilor că transformau concediile în bani –...

Partidul Nostru pune frână majorării salariilor deputaților: „Mai pot aștepta!...

Sindicatele avertizează – Transpunerea directivelor UE riscă să reducă drepturile...

Moldova cu cele mai mici salarii din Europa – Sindicatele...

Maia Sandu pleacă la Dublin – Discuții despre aderarea la...

Cuiumju: Inflația scapă de sub control, facturile la gaz au...