Membrii Parlamentului European se întrunesc, de luni până la joi, în cadrul unei sesiuni plenare la Strasbourg, prima din cele două programate în această lună, având pe agendă votarea unei rezoluții privind începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Înaintea votului asupra rezoluției, eurodeputații vor dezbate marți cu Comisia și Consiliul ultimele evoluții din Republica Moldova.
Într-un draft al proiectului se menționează că Republica Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, a suferit daune colaterale politice și economice grave din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei vecine, cu inflație, prețuri la alimente și la energie în creștere, proteste de stradă în capitala Chișinău, întreruperi de curent electric și campanii de dezinformare. Au existat, de asemenea, avertismente cu privire la o lovitură de stat înscenată de Rusia împotriva conducerii pro-europene a țării, pe lângă consecințele actuale ale conflictului înghețat de zeci de ani cu separatiștii sprijiniți de Rusia din Transnistria.
În urma invadării pe scară largă de către Moscova a Ucrainei, Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și i s-a acordat statutul de țară candidată la UE în iunie 2022. În aprilie 2023, Parlamentul European a cerut ca negocierile de aderare la UE cu această țară să înceapă până la sfârșitul anului 2023, dacă Moldova va îndeplini cele nouă etape identificate de Comisia Europeană ca necesare pentru deschiderea negocierilor.
Recent, Vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, spunea că procesul de aderare a Ucrainei și Moldovei la Uniunea Europeană poate „începe oficial la începutul anului 2024” și că extinderea UE în 2030 este „posibilă, realistă și vizibilă”.
„Aceste două țări – Ucraina și Moldova, sunt pe prima linie a diviziunii geopolitice. Și-au riscat gâtul pentru Europa. Prin urmare, este un mare imperativ moral și politic să-i avem la bord. Cred că va fi posibil ca statutul de membru să înceapă oficial la începutul anului viitor”, a declarat Margaritis Schinas.
Vicepreședintele Comisiei Europene a adăugat că perspectiva extinderii UE în 2030 este „posibilă și realistă”.
„Ca și în viața de zi cu zi, atunci când așteptăm să vină cineva la noi acasă, organizăm casa în mod corespunzător pentru a-l putea primi. Acesta este ceva ce trebuie să facem. Trebuie să ne uităm la felul în care decidem, cum votăm, cum cheltuim banii... este o ajustare pe care trebuie să o facem”, a observat el.
Unul dintre lucrurile care „ar putea facilita” pregătirea UE pentru extindere ar fi „modificarea votului majoritar, în loc de unanimitate, în unele chestiuni”, a susținut oficialul european.
„Avem un vot unanim pe chestiuni externe, de exemplu. Personal, sunt convins că un vot majoritar ar facilita modul în care decidem. Nimeni nu ar pierde cu votul majorității și ar putea, de asemenea, să ne faciliteze pregătirea pentru extindere”, a spus el.
În ceea ce privește extinderea, Schinas spune că „și țările candidate trebuie să facă ceea ce se așteaptă de la ele”.
„Nu vor exista comenzi rapide. Țările trebuie să demonstreze că respectă toți factorii de negociere”, a subliniat el.
Tema extinderii va fi pusă pe masa discuțiilor la cel de-al treilea summit al Comunităţii Politice Europene, care va avea loc în oraşul spaniol Granada, acolo unde va participa și Președintele Maia Sandu. Pe trei octombrie va avea loc loc un Consiliu European informal, desfășurat în Spania ca parte a președinției spaniole a Consiliului UE, dedicat și extinderii blocului comunitar.
La jumătatea anului 2022, statele membre ale UE au adoptat o decizie istorică de a acorda statutul de candidat Ucrainei și Moldovei, care s-au alăturat unui grup mai larg de țări, dintre care unele s-au aflat de multă vreme pe „coadă” pentru a intra în UE. Această listă este formată acum din Muntenegru, Serbia, Turcia, Macedonia de Nord, Albania, Ucraina, Moldova și Bosnia-Herțegovina.