România și-a redus puternic importurile de gaze și ritmul de stocare, în timp ce livrările către Republica Moldova au crescut până aproape de capacitatea maximă a gazoductului Iași–Ungheni. Datele sistemului de transport arată că, în ziua analizată, prin această conductă au fost livrate 5,6 milioane de metri cubi de gaze, față de zero în ziua precedentă.
Potrivit datelor Transgaz, la punctul de intrare Negru Vodă nu au fost înregistrate importuri, deși cu o zi înainte prin această rută intrau peste 13 milioane de metri cubi. Singura cantitate de gaze care a intrat în România a fost înregistrată la Giurgiu, prin Bulgaria, unde au ajuns aproximativ 2,3 milioane de metri cubi.
În același timp, din România au ieșit 9,7 milioane de metri cubi de gaze, ceea ce indică un export net de aproximativ 7,5 milioane de metri cubi. Cea mai mare parte a livrărilor a fost direcționată către Republica Moldova, prin interconectorul Iași–Ungheni. Alte peste două milioane de metri cubi au ajuns în Ungaria, în timp ce o parte din fluxurile către această țară reprezintă tranzit.
O altă schimbare importantă este reducerea injectării gazelor în depozitele subterane. Cantitatea stocată într-o singură zi a coborât la aproximativ 3,6 milioane de metri cubi, aproape jumătate față de ziua precedentă și mult sub nivelul de 13–14 milioane de metri cubi înregistrat în ultimele zile.
Datele sugerează că sistemul românesc de transport este orientat în această perioadă spre asigurarea livrărilor către Republica Moldova, chiar în condițiile reducerii importurilor și ale unei producții interne afectate de lucrări de revizie la unele exploatări.
Republica Moldova depinde de infrastructura românească atât pentru livrările directe de gaze, cât și pentru tranzitul unor cantități provenite din alte surse. În contextul răcirii vremii și al creșterii necesarului de încălzire, fluxurile prin Iași–Ungheni au devenit esențiale pentru aprovizionarea țării.
Situația are loc înaintea sezonului rece, într-un context european marcat de niveluri mai reduse ale stocurilor de gaze și de incertitudini privind aprovizionarea. România avea depozitele umplute în proporție de aproximativ 86%, potrivit datelor prezentate în materialul-sursă.


