Cadrul legal al fostei republici sovietice interzice desfășurarea acțiunilor de protest, fără ca organizatorii să depună în prealabil o cerere  către autorități.

Manifestațiile au început în orașul Janaozen, locul celor mai violente conflicte dintre protestatari și poliție de la obținerea independenței față de Uniunea Sovietică, răspîndindu-se în centrul provinciei Mangistau, la Aktau, precum și la o tabără de muncitori folosită de cei care lucrează cu subcontract pentru cel mai mare producător petrolifer din țară, Tengizchevroil.

Președintele kazah Kassîm-Jomart Tokaiev a declarat stare de urgență pentru două săptămâni în cel mai mare oraș din Asia Centrală, Almatî, și în provincia Mangistau din vestul țării, unde protestele au devenit violente.

Însă, în timp ce șeful statului vorbea, poliția din Almatî folosea gaze lacrimogene și grenade asurzitoare pentru a împiedica sute de protestatari să ia cu asalt biroul primarului, potrivit corespondentului Reuters.

Creșterea prețurilor la resursele energetice a lovit crunt asupra cetățenilor cu venituri mici și medii, generînd o creștere în lanț a prețurilor și serviciilor preponderent în  spațiul estic, dar și în  cel european. La începutul lunii noiembrie, proteste masive organizate la Barcelona au întrunit zeci de mii de oameni nemulumiți de cea mai mare creștere a prețurilor la resursele energtice din ultimii 29 de ani.

Valul scumpirilor a afectat dureros și Republica Moldova, însă, spre deosebire de alte țări, la Chișinău, nemulțumirile s-au risipit în dezbateri televizate sau, pur și simplu, în nervi consumați la bucătărie, opoziția preferînd confortabila  calitate de simplu observator.

 

 

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE