Amendamentul înregistrat de deputații Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la legea privind evaluarea judecătorilor și procurorilor, care prevede reducerea numărului de voturi necesare pentru numirea membrilor comisiilor de vetting de la 61 la 51, a fost votat de majoritatea parlamentară. Modificarea va putea permite numirea fostului președinte al Comisiei Pre-Vetting, Herman von Hebel, în funcția de membru al Comisiei de evaluare a procurorilor. Săptămâna trecută, proiectul nu a fost adoptat, deoarece doar 53 de deputați PAS au votat "pentru", în timp ce pentru aprobare erau necesare cel puțin 61 de voturi.

În reacție, deputatul Blocul Alternativa, Ion Chicu, a anunțat că va contesta la Curtea Constituțională a Republicii Moldova amendamentul votat de majoritatea parlamentară:

"Când pentru un candidat extrem de disputat, respins prin vot de Parlament, se micșorează prin lege numărul de voturi necesare pentru alegerea acestuia – concluzia poate fi doar una: este o batjocură și o lipsă de respect față de cetățeni, stat și Constituție. Când pentru alegerea candidaților propuși din exterior sunt prevăzute 51 de voturi, iar pentru cei propuși din țară – 61, concluzia poate fi doar una: suntem milogi și lipsiți de demnitate", a menţionat Chicu.

Proiectul de modificare a fost înaintat de deputatul PAS Igor Chiriac și a stârnit critici din partea opoziției. Deputatul Partidul Nostru, Alexandr Berlinschi, a cerut excluderea inițiativei de pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului din 5 martie.

Potrivit lui Berlinschi, amendamentul ar fi avut drept scop modificarea procedurii de numire a lui Herman von Hebel în comisia responsabilă de vettingul procurorilor, după ce, la ședința precedentă a Legislativului, majoritatea PAS nu a reușit să asigure voturile necesare. Solicitarea opoziției de a retrage proiectul de pe ordinea de zi a fost însă respinsă de majoritatea parlamentară.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a promulgat imediat legea adoptată de majoritatea PAS.

Experții au criticat modificarea adoptată de majoritatea parlamentară prin care pragul de vot pentru numirea membrilor Comisiilor de Vetting a fost redus de la 61 la 51 de voturi. Ei au evidențiat faptul că amendamentul votat ridică semne serioase de întrebare privind impactul acestei decizii asupra credibilității reformei justiției și asupra relației Republicii Moldova cu instituțiile europene, în special în contextul procesului de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană. Experții spun că această modificare pare o intervenție grăbită și insuficient justificată într-un mecanism legislativ care fusese gândit tocmai pentru a asigura un nivel ridicat de consens politic.

Din perspectiva procesului de integrare europeană, riscul cel mai important este legat de modul în care această schimbare ar putea fi percepută de către Comisia Europeană, care monitorizează atent evoluțiile din domeniul statului de drept în Republica Moldova, mai ales în cadrul criteriilor stabilite pentru Capitolul 23 privind sistemul judiciar și drepturile fundamentale. Reducerea pragului de vot pentru numirea membrilor Comisiilor de Vetting ar putea fi interpretată drept o diminuare a mecanismelor de control și echilibru instituțional, ceea ce ar putea genera semnale de regres în viitorul raport de extindere al Comisiei Europene, mai ales dacă autoritățile de la Chișinău nu vor oferi explicații convingătoare sau nu vor introduce garanții suplimentare care să mențină caracterul transparent și credibil al procesului.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE