Procurorul general interimar, Ion Munteanu, a fost declarat învingător la concursul pentru șefia Procuraturii Generale. Acesta va fi propus șefului statului pentru numirea în funcţie, iar Maia Sandu, are la dispoziție 15 zile să semneze decretul
Pentru funcţia de Procuror General au luptat şi șeful adjunct de la Procuratura Anticorupție, Octavian Iachimovschi, care a obținut 8,80 puncte, dar şi procurorul anticorupție Alexandru Cernei, care a primit 7,92 puncte. Ion Munteanu, a acumulat 9,21 puncte.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, are la dispoziție 15 zile să semneze decretul privind numirea lui Ion Munteanu în funcţia de Procuror General. Munteanu nu va trece prin comisia Vetting pentru că a fost supus, deja, evaluării externe atunci când a candidat la funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie.
Întrebat dacă în RM sunt mulți procurori în sistem raportat la numărul de populație, Munteanu a spus că numărul lor ar trebui redus.
Rise Moldova a scris că Ion Munteanu este licențiat în drept la Universitatea de Stat din Moldova și a urmat un masterat în drept economic la Academia de Studii Economice din Moldova. La finele lui 2007, intră în sistemul de justiție, angajându-se în calitate de procuror la Procuratura sect. Centru din Chișinău. La protestele violente din 7 aprilie 2009, Munteanu a cerut „neîntemeiat” judecătorilor să aplice „arestul preventiv” pe numele unui minor, iar într-un alt caz a admis reținerea altui minor. Colegiului disciplinar a stabilit că Ion Munteanu a comis abateri disciplinare, așa că procurorul a fost sancționat cu „avertisment”.
În 2010, este numit procuror la Procuratura Anticorupție (PA), unde și-a exercitat funcția timp de opt ani, până a fost numit adjunct-interimar al procurorului-șef din cadrul Procuraturii mun. Chișinău. În 2019, revine la PA, ocupând aceeași funcție de procuror adjunct-interimar, ulterior alternând între Procuratura mun. Chișinău și Procuratura Anticorupție.
În octombrie 2022, este numit procuror general interimar, iar o lună mai târziu, Munteanu devine victima unei scurgeri de date. Corespondența sa de pe Yahoo Email și Telegram a fost făcută publică. Datele arătau că, în 2015, Munteanu a intermediat cumpărarea unui apartament în Brașov, România, înregistrat pe numele socrului său. Imobilul a costat atunci 67,5 mii de euro. Mai mult, acesta a primit informații de la agenți imobiliari despre spații comerciale scoase la vânzare cu sute de mii de euro, procurorul arătându-se interesat de investiții.
În 2017, familia Munteanu a primit donație o casă impunătoare amplasată în comuna Stăuceni, lângă Chișinău. Donatorii au fost socrii lui Ion Munteanu. Tot în corespondența privată ajunsă publică, am găsit imagini din 2014 cu casa primită donație trei ani mai târziu.
În 2016, părinții procurorului, care la acel moment aveau 75 de ani, au intrat în proprietatea unui apartament de 60 de metri pătrați într-un bloc nou din sectorul Centru al capitalei. Informații despre apartament se regăsesc și în corespondența sa de pe Yahoo Mail. În 2020, Ion Munteanu a cerut unui operator de telecomunicații să conecteze „încă un televizor” pe acea adresă.
În raportul de evaluare publicat de Comisia Vetting se arată că plata pentru apartament, circa 480 de mii de lei, a fost făcută de însuși procurorul, care a menționat că a folosit „exclusiv economiile” părinților.
În vara lui 2023, Munteanu și-a depus candidatura la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), iar în martie 2024, Comisia Vetting, care verifică integritatea etică și financiară a judecătorilor și candidaților la Curtea Supremă de Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a anunțat că nu au fost identificate dubii privind integritatea lui Munteanu. Dacă CSM dă undă verde, Munteanu ar putea fi numit judecător la CSJ.