.JPG)
„Credibilitatea redusă, precum şi perceperea generală drept instituţii cu nivel sporit de corupţie devin adevărate provocări, partidele fiind considerate de către public dominate de interese private şi relaţii clientelare”, se arată în studiul elaborat de Transparency International (TI) Moldova, în cadrul evaluării celor 13 piloni din cadrul Sistemului Naţional de Integritate, scrie Ziarul de Gardă. În pofida misiunii lor, partidele nu se bucură de credibilitate, constată TI Moldova. Potrivit datelor Barometrului de Opinie Publică, noiembrie 2013, doar 14,2% din respondenţi au încredere (aici se includ şi respondenţii cu foarte multă încredere în partide), astfel partidele fiind devansate la capitolul credibilitate de toate instituţiile statului: Biserică, Mass-media, Primărie, Armată, Poliţie, Bănci, ONG-uri, Preşedinte, Guvern, Justiţie, Parlament. În comparaţie cu partidele, doar Sindicatele au o credibilitate mai redusă.
Finanţatorii conduc partidele
În consecinţă, legătura dintre partide şi cetăţeni pare să nu fie foarte trainică, iar partidele nu par să reprezinte interesele sociale relevante în sfera politică - constată studiul, care pune în discuţie şi (in)dependenţa financiară a partidelor politice. Resursele financiare aflate la dispoziţia acestora nu permit o competiţie politică eficientă, bugetele partidelor fiind total diferite. În mod normal, bugetele acestora se completează din surse private, prevalând donaţiile oferite cel mai des de businessmeni şi oligarhi. „În consecinţă, partidele sunt nevoite să promoveze în primul rând interesele financiare şi politice ale sponsorilor şi mai puţin ale alegătorilor, ceea ce duce la distanţarea partidelor de cetăţeni”, relevă studiul.
Astfel, partidele sunt prea dependente de finanţatori. Aceştia influenţează conducătorii de partid, dar şi deciziile luate în interiorul partidului, iar prin instituţiile de stat controlate de partid, şi politicile publice. „Această influenţă devine şi mai vizibilă în cazul partidelor parlamentare, Parlamentul fiind perceput ca o maşină de vot, iar exerciţiul de vot fiind perceput nu mai mult decât o legiferare automată a deciziei luate de capii partidelor sub influenţa forţelor oculte din spate”, menţionează TI Moldova.
(Ne)transparenţa banilor
Studiul constată că, deşi rapoartele financiare ale partidelor pot fi găsite pe site-ul oficial al Ministerului Justiţiei, iar rapoartele depuse de partide în calitate de concurenţi electorali – pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale, aceste rapoarte, pornind de la prevederile defectuoase ale legii, sunt prea generale pentru a putea convinge publicul că finanţele partidelor sunt cu adevărat transparente şi pot fi cu adevărat controlate. Mai mult, credibilitatea acestor informaţii este minimă, pentru că, în pofida acuzaţiilor din mass-media referitoare la finanţarea ilicită a partidelor (cazuri de donaţii impunătoare făcute de persoane care, în mod evident, nu puteau să-şi permită acest lux, fiind şomeri sau pensionari), nu au urmat nici investigaţii, nici urmăriri, nici sancţiuni penale.
„În atare situaţii, o problemă majoră rămâne imposibilitatea identificării şi urmăririi sponsorilor reali ai partidului. În percepţia generală, partidele sunt sponsorizate realmente de alte persoane decât cele declarate. Finanţatorii reali rareori insistă asupra publicităţii lor, susţinând partidele pentru a se regăsi pe listele de partid în electorale, iar în caz de victorie în alegeri – a obţine protecţie, funcţii, acces la contracte publice, favoruri şi privilegii”, mai constată evaluarea TI Moldova.
Doctrina, doar pentru voturi
O altă problemă a partidelor din R. Moldova, remarcată de TI Moldova, este concentrarea puterii decizionale a formaţiunilor în „mâinile” liderului şi nu ale membrilor de rând. Acest proces favorizează disciplina internă dură a partidelor, relaţiile constituite pe verticală, în baza unor principii paternaliste. Astfel, doar liderul decide structura listei electorale, alianţele politice, declaraţiile, cursul politic al partidului. Ca efect sunt frecvente sciziuni, părăsiri zgomotoase ale unor membri de partid şi, aproape de fiecare dată, cei care părăsesc partidul acuză conducerea de autoritarism”, remarcă TI Moldova.
Totodată, în urma discuţiilor cu analiştii politici, autorii studiului au ajuns la concluzia că o mare parte din partide nu ţin cont de principiile doctrinare enunţate, iar activitatea şi acţiunile lor politice sunt de multe ori contrarii titulaturii asumate. „Partidele preferă să utilizeze principii din diverse doctrine, pentru a avea beneficii electorale maxime. În structura partidelor pot fi găsite grupuri politice nu doar diferite, ci uneori chiar incompatibile: comuniste, naţionaliste, liberale, socialiste. Partidele sunt percepute ca amalgame formate din grupuri de interese rivale, cu principii şi valori diferite. O bună parte din partide nu sunt partide clasice. Ele nu au membri stabili, o bază socială clară, o doctrină clasică, fiind mai degrabă grupuri cointeresate decât partide. Unele partide acumulează la alegeri mai puţine voturi decât au membri înscrişi, ceea ce vorbeşte despre formalismul apartenenţei de partid”, se spune în evaluare.
Recomandările Transparency
Alte probleme depistate de autori sunt migraţia frecventă a deputaţilor ajunşi în Parlament, dar şi lipsa unor decizii care ţin de integritatea membrilor de partid venite din partea conducerii formaţiunilor (drept exemplu fiind adus cazul ex-deputatului PD Valeriu Guma, acesta nefiind sancţionat de partid după condamnarea în România).
Astfel, pentru o îmbunătăţire a situaţiei în domeniu, TI Moldova recomandă concretizarea prevederilor privind activităţile permise partidelor politice, astfel încât să se asigure respectarea scopurilor nelucrative pentru care au fost înfiinţate, punerea în aplicare efectivă a prevederilor legale privind alocaţiile financiare acordate partidelor politice din bugetul de stat, sporirea transparenţei finanţelor partidelor politice şi campaniilor electorale, consolidarea mecanismului de supraveghere/control şi capacităţilor, dar şi completarea Legii privind partidele politice cu reglementări care ar ţine de integritatea partidelor (membrilor) şi ar asigura o guvernare internă democratică eficientă.
Precizăm că evaluarea partidelor politice din R. Moldova face parte din proiectul TI Moldova „National Integrity System Assessments in European Neighbourhood East Region”, desfăşurat în cinci ţări membre ale Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaijan, Georgia, Ucraina şi Moldova), proiect finanţat de Comisia Europeană şi Fundaţia Est-Europeană.
Postări asemănatoare
Salariul minim va fi recalculat anual – Guvernul pregătește reguli...
Chișinăul critică deschiderea Centrului Cultural Rus la Tiraspol – „Nu...
Guvernul pregătește rectificarea bugetului – Creșterea economică încetinește, iar unele...
Vicepremierul Gherasimov – Moldova pregătită pentru negocierile de aderare, la...
BERD dublează finanțarea pentru drumurile Moldovei – Încă 150 de...
„Austeritate pentru cetățeni, milioane pentru birocrație – Un deputat acuză...
Caută
Urmărește-ne
Arhivă
Chișinăul contestă datele despre cetățenia rusă din Transnistria – Sunt...
iunie 3, 2026
Salariul minim va fi recalculat anual – Guvernul pregătește reguli...
iunie 3, 2026
Peste 2.200 de fermieri au solicitat compensații la accizele pentru...
iunie 3, 2026
Chișinăul critică deschiderea Centrului Cultural Rus la Tiraspol – „Nu...
iunie 3, 2026
Guvernul pregătește rectificarea bugetului – Creșterea economică încetinește, iar unele...
iunie 3, 2026
Vicepremierul Gherasimov – Moldova pregătită pentru negocierile de aderare, la...
iunie 3, 2026
