Deputata Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Olga Cebotari, critică modul în care Guvernul gestionează negocierile de aderare la Uniunea Europeană și susține că Parlamentul, inclusiv deputații din opoziție, este ținut în afara unor decizii care vor influența direct economia și viața cetățenilor. Vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru Integrare Europeană avertizează că Republica Moldova își asumă angajamente costisitoare, în condițiile unei economii fragile, ale unui deficit bugetar de peste 23 de miliarde de lei și ale unei capacități administrative insuficiente pentru implementarea reformelor.
Într-un briefing dedicat pozițiilor de negociere ale Republicii Moldova, Olga Cebotari a declarat că autoritățile nu au explicat suficient cetățenilor ce presupun aceste angajamente și care vor fi regulile aplicate după aderarea la Uniunea Europeană.
Potrivit deputatei, oamenii trebuie să cunoască nu doar obiectivul integrării europene, ci și condițiile concrete în care țara va intra în UE, costurile pe care va trebui să le suporte și perioadele de tranziție negociate de autorități.
„Negociem condițiile în care Republica Moldova va intra în Uniunea Europeană și este foarte important încă o dată să înțelegem semnificația cuvântului de a negocia, dar nu a accepta orice cu orice preț”, a declarat Olga Cebotari.
Aceasta a menționat că, potrivit situației prezentate în briefing, Republica Moldova avea deschise patru dintre cele șase clustere de negociere, iar Guvernul prezentase Comisiei Europene patru poziții de negociere. Urmau să fie abordate clusterele privind agenda verde și agricultura.
Economie în creștere de doar 0,6%, inflație de peste 10% și deficit de 23 de miliarde de lei
Olga Cebotari a pus sub semnul întrebării capacitatea Republicii Moldova de a-și onora angajamentele europene în condițiile actuale ale economiei. Deputata a prezentat mai mulți indicatori economici pentru a argumenta că ritmul negocierilor trebuie corelat cu posibilitățile reale ale statului. Potrivit datelor invocate de aceasta, în prima jumătate a anului 2026, economia Republicii Moldova a crescut în termeni reali cu doar 0,6%. În octombrie 2026, prețurile de consum au crescut cu 2,65% față de luna precedentă, iar inflația anuală a ajuns la 10,77%, comparativ cu 8,60% în septembrie. Totodată, pentru anul 2026, deficitul bugetar este estimat la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB. Deputata a atras atenția că, deși poziția oficială de negociere prevede reducerea treptată a deficitului bugetar, situația financiară reală a țării ridică semne de întrebare privind resursele necesare pentru implementarea angajamentelor europene.
„Principala provocare sistemică pentru țară devine criza de implementare. Guvernul demonstrează o viteză sporită de adaptare a legislației europene pe hârtie, dar se confruntă cu un deficit profund de resurse financiare, de infrastructură și de cadre calificate pentru aplicarea reală a acesteia în teren”, a afirmat Cebotari.
Canalizare, epurarea apelor și gestionarea deșeurilor: angajamente costisitoare pentru Moldova
Un alt subiect abordat de deputată vizează costurile pe care le presupune alinierea la standardele europene în domeniul mediului. Olga Cebotari a menționat că, în cadrul clusterului 4, autoritățile trebuie să negocieze termene realiste pentru dezvoltarea sistemelor de canalizare, epurarea apelor uzate și gestionarea deșeurilor. Potrivit cifrelor prezentate de parlamentară, aproape un sfert dintre locuințele ocupate din Republica Moldova nu dispun de sistem de canalizare. Închiderea gunoiștilor neautorizate presupune, la rândul său, existența unor servicii funcționale de colectare și tratare a deșeurilor, ceea ce necesită investiții importante și capacitate administrativă la nivel local. Cebotari a făcut referire și la experiența României, care a negociat perioade de tranziție pentru anumite obligații de colectare și epurare, precum și pentru conformarea depozitelor municipale.
„Trebuie să vedem ce termeni va propune Republica Moldova și din ce resurse vor fi respectați acești termeni”, a subliniat deputata.
Terenurile agricole, medicamentele și garanțiile bancare: ce perioade de tranziție cere Guvernul
Deputata PSRM a atras atenția și asupra unor prevederi din clusterul 2 – „Piața internă”, care ar putea avea efecte directe asupra proprietarilor de terenuri, sistemului bancar, companiilor și pacienților. Potrivit prezentării făcute de Olga Cebotari, Guvernul solicită mai multe perioade de tranziție pentru adaptarea legislației naționale la normele europene:
- 30 de ani pentru terenurile agricole și forestiere, pentru menținerea restricțiilor privind cumpărarea acestora și trecerea treptată la noul regim;
- 5 ani pentru ajutoarele de stat, inclusiv pentru adaptarea schemelor care vizează Moldova IT Park, întreprinderile mici și mijlocii și parcurile industriale;
- 5 ani pentru serviciile financiare, în vederea majorării treptate a garanției depozitelor până la 100.000 de euro și aplicării cerințelor europene în domeniul asigurărilor;
- 5 ani pentru medicamente, pentru actualizarea documentației și autorizațiilor produselor deja înregistrate în Republica Moldova.
În cazul medicamentelor, Cebotari avertizează că lipsa unei perioade suficiente de tranziție ar putea duce la retragerea de pe piață a unor produse, inclusiv a celor pentru care pacienții au puține alternative. În ceea ce privește garanțiile bancare, deputata a explicat că majorarea imediată a plafonului ar putea pune presiune asupra fondului care asigură protecția depozitelor, în timp ce o tranziție prea lentă ar menține pentru o perioadă mai lungă un nivel redus de protecție pentru deponenți.
Parlamentara a mai atras atenția asupra negocierilor privind libera circulație a lucrătorilor. Potrivit acesteia, statele membre ar putea introduce restricții temporare pentru accesul cetățenilor moldoveni pe piețele muncii, iar durata și condițiile acestor măsuri urmează să fie negociate.
Fermierii și investitorii, expuși unor costuri suplimentare
Olga Cebotari a vorbit și despre riscurile pentru agricultori și mediul de afaceri în procesul de armonizare a fiscalității cu normele europene. Potrivit poziției de negociere prezentate de deputată, Republica Moldova solicită cinci ani după aderare pentru menținerea unor scutiri de TVA la anumite inputuri și echipamente agricole, precum și pentru ajustarea treptată a accizei la motorină.
Cebotari susține că Uniunea Europeană cere reconsiderarea acestor scutiri și revizuirea calendarului de ajustare a accizelor.
„Dacă cele două schimbări se aplică simultan, fermierii pot avea costuri mari tocmai când trebuie să investească în utilaje”, a avertizat parlamentara. În privința investițiilor, Guvernul ar solicita cinci ani pentru eliminarea treptată a regimului fiscal al zonelor economice libere și șase ani pentru Moldova IT Park. De asemenea, Republica Moldova cere patru ani de scutire de TVA pentru anumite tranzacții cu terenuri și locuințe, invocând riscul scumpirii acestora. Deputata consideră că lipsa unor reguli clare și a unor termene previzibile ar putea determina companiile să amâne investițiile sau chiar să le redirecționeze.
Exporturile către CSI și Turcia, în pericol? Cebotari prezintă cifrele din poziția de negociere
Unul dintre cele mai sensibile subiecte abordate de Olga Cebotari vizează efectele renunțării la acordurile comerciale cu statele terțe, în contextul alinierii Republicii Moldova la politica comercială comună a Uniunii Europene. Potrivit deputatei, UE solicită denunțarea, până la aderare, a acordurilor de liber schimb cu țările terțe și aplicarea tarifului vamal comun din prima zi de membru. Cebotari susține că această schimbare ar putea afecta producătorii moldoveni care depind în continuare de piețele CSI.
În acest sens, parlamentara a prezentat mai multe cifre din documentele de negociere:
- Mere: piața CSI a absorbit 87,9% din exporturile moldovenești în 2022 și 70,7% în 2024;
- Produse farmaceutice: peste 50% din exporturile moldovenești ar ajunge pe piețele statelor CSI;
- Vinuri: pieței CSI îi revine o cotă de până la 29,3% din exporturile moldovenești;
- Alte produse: caisele proaspete, cireșele și alcoolul etilic continuă să depindă într-o măsură importantă de cererea din statele CSI.
Deputata a criticat declarațiile oficialilor care au susținut că ieșirea din CSI nu va provoca pierderi economice importante și a afirmat că însăși poziția de negociere a Guvernului recunoaște vulnerabilitatea unor ramuri industriale și agricole.
„Chiar dacă de la tribuna Parlamentului domnul vicepremier pentru externe ne-a spus că noi nu o să avem de suferit din ieșirea din CSI, în poziția de negocieri [...] se vorbește foarte clar care sunt acele ramuri care vor avea de suferit cel mai mult”, a declarat Olga Cebotari.
Potrivit deputatei, Guvernul solicită sprijin european pentru modernizarea horticulturii, conversia plantațiilor de viță-de-vie, dezvoltarea infrastructurii frigorifice și a capacităților de depozitare, precum și modernizarea industriei farmaceutice.
Un risc separat îl reprezintă relațiile comerciale cu Turcia. Cebotari a menționat că, în 2022, exporturile agroalimentare moldovenești pe piața turcă au depășit 304 milioane de dolari. În opinia sa, modificarea regimului comercial ar putea afecta producătorii care beneficiază în prezent de contingente tarifare preferențiale și de acces fără taxe vamale pentru anumite categorii de produse.
Un alt subiect controversat prezentat de deputată vizează politica de sancțiuni a Republicii Moldova. Potrivit acesteia, Uniunea Europeană așteaptă alinierea deplină a țării la regimurile sale de sancțiuni, în timp ce nivelul actual de aliniere ar fi de 86,6%. Cebotari susține că acoperirea diferenței rămase de aproximativ 13–14%, unde se regăsesc și sancțiuni economice împotriva Federației Ruse, ar putea provoca măsuri de răspuns din partea Moscovei.
Deputata a mai invocat costurile modernizării armatei și infrastructurii de securitate, avertizând că majorarea cheltuielilor pentru apărare până în 2030 ar putea crea presiuni asupra unui buget deja limitat. În opinia sa, există riscul ca resursele financiare să fie redirecționate de la programele sociale către sectorul de securitate.
Cebotari acuză Guvernul că exclude Parlamentul din negocieri
Dincolo de aspectele economice, deputata PSRM a criticat lipsa consultărilor parlamentare în procesul de elaborare și aprobare a pozițiilor de negociere. Olga Cebotari afirmă că documentele nu au fost prezentate nici celor 101 deputați, nici Comisiei parlamentare pentru Integrare Europeană, deși legislația prevede consultarea comisiei înainte de aprobarea pozițiilor de negociere de către Guvern. Parlamentara a anunțat că a adresat o interpelare oficială viceprim-ministrei pentru Integrare Europeană, solicitând respectarea punctului 23 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 180/2024. Aceasta insistă că Parlamentul trebuie implicat înainte ca documentele să fie aprobate, astfel încât deputații să poată analiza condițiile propuse și să vină cu recomandări.
„Rolul Parlamentului în negocierile de aderare trebuie să înceapă mai devreme, când mai putem influența anumite termene și veni cu o oarecare poziție. [...] Expertiza deputaților din opoziție poate fi foarte importantă, pentru că avem deputați din opoziție în diferite domenii specialiști”, a declarat Olga Cebotari.
Deputata propune ca Guvernul să transmită din timp Comisiei pentru Integrare Europeană documentele de negociere, inclusiv pozițiile pentru clusterele 4 și 5, astfel încât acestea să fie examinate și consultate în Parlament înainte de aprobarea finală.


