Republica Moldova a ajuns să acopere o parte tot mai mare a cheltuielilor bugetare prin împrumuturi, iar problema nu este atât nivelul datoriei publice, cât termenul foarte scurt și costul ridicat al acesteia, susține expertul economic Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui Ioniță, dacă la începutul perioadei de independență cheltuielile statului depășeau veniturile cu aproximativ 3%, în prezent deficitul ajunge la circa 20%. „Fiecare cinci lei pe care noi vrem să-i cheltuim în anul acesta, unul din cinci lei noi nu avem bani. Trebuie să împrumutăm”, a explicat expertul.

În ultimii șapte ani, spune Ioniță, statul ar fi cheltuit cu aproximativ 94 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, diferența fiind acoperită prin împrumuturi.

Creșterea datoriei a dus și la majorarea puternică a cheltuielilor pentru dobânzi. Dacă în urmă cu aproximativ 15 ani Republica Moldova achita circa 500 de milioane de lei anual pentru dobânzi, suma a ajuns la peste 6 miliarde de lei și se apropie de 7 miliarde.

„10% din toți banii care câștigăm noi trebuie să plătim dobânzile”, a avertizat Ioniță.

Expertul atrage atenția în special asupra structurii datoriei. În timp ce statele dezvoltate se împrumută, de regulă, pentru perioade de 20, 30 sau chiar 50 de ani, termenul mediu al împrumuturilor Republicii Moldova este de doar aproximativ 260 de zile.

„Toată datoria noastră e pe 260 de zile”, a spus Ioniță, explicând că o mare parte dintre împrumuturi sunt contractate pentru 180 sau 364 de zile. Astfel, statul este nevoit să refinanțeze constant datoriile ajunse la scadență.

Potrivit expertului, Guvernul se împrumută în prezent cu aproximativ 5 miliarde de lei lunar, iar într-un an trebuie să returneze în jur de 60 de miliarde de lei.

„Cum întoarcem acești bani? Păi, împrumutăm”, a explicat Ioniță, calificând situația drept una complicată.

O altă problemă este că Republica Moldova ajunge să contracteze credite noi și mai scumpe pentru a achita împrumuturi mai vechi. Ioniță susține că dobânzile la împrumuturile interne au crescut semnificativ, iar în 2025–2026 finanțarea internă a devenit tot mai importantă.

Expertul compară evoluția surselor de finanțare cu perioadele precedente. Dacă în anii 2010–2014 bugetul beneficia într-o măsură mai mare de granturi, iar în 2020–2024 principala sursă externă o reprezentau împrumuturile mai ieftine, în ultimii ani statul s-ar fi orientat tot mai mult spre piața internă.

„2025 și mai grav, 2026, strict împrumuturi interne, granturi aproape zero, împrumuturi externe puțin, împrumuturi interne scumpe”, a declarat Veaceslav Ioniță.

În opinia expertului, problema nu este că Republica Moldova are o datorie publică enormă în raport cu PIB-ul, ci faptul că aceasta trebuie refinanțată într-un ritm foarte rapid și la costuri tot mai mari.

„Datoria la noi nu e mare, dar toată datoria noastră e pe câteva luni. Și scumpe”, a concluzionat Ioniță.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE