Parlamentul Republicii Moldova s-a convocat astăzi în ședință solemnă dedicată consemnării a 30 de ani de la adoptarea Constituției. Şedinţa a reunit actuali și foști deputați, foști președinți de țară și de Parlament, foști președinți ai Curții Constituționale, membri ai Comisiei și grupului de lucru pentru elaborarea proiectului Constituției Republicii Moldova, care au fost implicați direct în elaborarea Legii Supreme a statului, notează MOLDPRES.
Şedinţa solemnă a debutat cu onorarea simbolurilor de stat, iar Imnul Republicii Moldova a fost intonat de un cor format din discipoli ai Centrului de excelenţă în arte „Ştefan Neaga” şi artişti corali de la teatrul Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu”. Primul s-a adresat asistenţei gazda evenimentului, actualul Preşedinte al Legislativului, Igor Grosu.
„Suntem într-o zi aniversară care reprezintă un moment de a reflecta asupra valorilor de drept în statul nostru. Avem aici lângă noi deputaţi care au fost în sală când a fost votată Constituţia, precum şi cei care au făcut parte din Comisia de elaborare a Legii fundamentale. Fireşte, unii deputaţi s-au abţinut de la vot, din cauza formulării eronate a Articolului 13 privind denumirea limbii”, a estimat speakerul.
Preşedintele Parlamentului a subliniat în context că, la 29 de ani distanţă de la adoptarea Constituţiei, pe 16 martie 2023, actula legislatură a făcut dreptate şi în toată legislația Republicii Moldova, sintagma „limba română” a luat locul „limbii moldovenești”. „Şi deja, la 11 martie din acest an, înalta Curte Constituţională a confirmat decizia, iar sintagma „limba română” rămâne în toată legislația Republicii Moldova, inclusiv în Constituție", a punctat Igor Grosu.
În altă ordine de idei, şeful Legislativului a menţionat că Legea fundamentală a ţării nu este doar un act juridic, dar transpune şi nişte marcheri identitari. „Or, factorii de limbă, religie, cultură, aşezare geografică, aspiraţii, tot arată că suntem europeni. Viitorul ţării noastre este unul european şi să fim fermi în această decizie ca un stat independent şi indivizibil”, a mai spus Grosu.
Deputații din Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au părăsit ședința solemnă consacrată celor 30 de ani de la adoptarea Constituției. Aceasta, după ce liderul fracțiunii, Vlad Batrîncea, vicepreședinte al Parlamentului, a susținut un discurs în care a precizat că „din păcate, nu sunt multe motive de bucurie la cei 30 de ani ai Constituției, care nu este tocmai respectată”, notează IPN.
Potrivit lui, justiția în Republica Moldova, care conform Constituției trebuie să fie liberă, de fapt este la cheremul politic.
„Despre ce libertate și demnitate vorbim atunci când în stare de urgență se închid zeci de instituții media, fără o decizie finală a instanțelor de judecată. Atunci când statul Republica Moldova deschide instituții noi care au un singur scop – instituționalizarea cenzurii. Referitor la Curtea Constituțională, nu am să mă refer acum la componența acestei Curți, care este foarte apropiată partidului de guvernare, dar Curtea Constituțională nu a găsit încălcări ale drepturilor omului, încălcări ale Constituției în cei doi ani și jumătate a stării de urgență, când am sesizat de câteva ori înalta curte”, susține liderul fracțiunii BCS.
În opinia sa, întreaga jurisprudență a Curții Constituționale trebuie revizuită, astfel încât să existe o continuitate a legii, predictibilitate, iar Constituția să domine.
„De ce este nevoie de Constituția Republicii Moldova? Este nevoie pentru ca toate bătăliile politice să se regăsească în câmpul constituțional într-un pluralism de opinii și în concurență liberă. Dar putem astăzi în Republica Moldova să vorbim despre alegeri libere și corecte? Putem spune că se respectă dreptul cetățeanului de a vota și de a fi ales. Sunt o sumedenie de probleme care pur și simplu sunt ignorate de către actuala Curte Constituțională”, a precizat vicepreședintele legislativului.
Și Președintele RM , Maia Sandu a venit cu un mesaj la 30 de ani de la adoptarea Constituției Republicii Moldova, care a pus bazele funcționării statului și ale conviețuirii între cetățeni.
Cu această ocazie, șefa statului a subliniat că cum trei decenii, moldovenii au decis să construiască împreună o țară în care oamenii trăiesc liber, un stat în care drepturile tuturor cetățenilor sunt respectate, iar ei își pot asigura bunăstarea și realiza năzuințele prin muncă onestă.
”În pofida provocărilor din ultimii ani, continuăm să construim în Republica Moldova un stat pentru oameni”, a remarcat președintele Maia Sandu.
Șefa statului a mai punctat că drepturile și obligațiile cetățeanului Republicii Moldova amintesc despre faptul că facem parte dintr-o comunitate în care binele fiecăruia depinde de binele comun.
”Acestea ne învață că e important să ne respectăm reciproc dacă vrem să trăim în pace și bună înțelegere. Să cunoaștem și să respectăm Constituția, apreciind oportunitatea de a fi liberi și egali în fața legii. E contractul nostru social – e strângerea de mână care ne inspiră să construim un viitor comun mai bun pentru următoarele generații de moldoveni”, a notat Președinta Maia Sandu.
Ziua Constituției Republicii Moldova este marcată anual pe data de 29 iulie. Legea supremă a fost adoptată de Parlament la 29 iulie 1994 și a intrat în vigoare la 27 august 1994.
Ziua Constituției Republicii Moldova este marcată anual pe data de 29 iulie. Legea Supremă a fost adoptată de Parlament la 29 iulie 1994 şi a intrat în vigoare la 27 august 1994.


