Mai mulți experți s-au expus pe subiectul unei inițiative legislative cu privire la implementarea unor considerente conținute în hotărârea Curții, prin care Partidul politic Șor a fost declarat neconstituțional. Proiectul a și fost votat deja în prima lectură, în data de 14 iulie, de către Parlament prin care se vrea privarea dreptului de a fi ales în rândul membrilor Partidului Șor.

Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că, potrivit legislației naționale, un partid politic este o asociație benevolă cu statut de persoană juridică a cetățenilor Republicii Moldova cu drept de vot. Prin activități comune și în baza principiului liberii participări, partidele contribuie la conceperea, exprimarea și realizarea voinței lor politice

„Un partid este neconstituțional când activitatea sa nu este conformă Constituției. Articolul 41, alineat 4 din Constituției prevede în mod explicit că partidele sau alte organizații social-politice, care prin scopurile sau activitatea sa, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranității și independenței, a integrității teritoriale a Republicii Moldova, sunt neconstituționale”, explică expertul.

Hotărârea asupra chestiunilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic ține de atribuțiile Curții Constituționale. „Declararea unui partid ca fiind neconstituțional înseamnă negarea dreptului la existență a acestui partid. Dacă CC decide că partidul e neconstituțional, urmează procedurile de dizolvare sau lichidare. Dizolvarea unui partid presupune desființarea, încetarea de a mai funcționa. Lichidarea este practic sinonimă cu dizolvarea – este operațiunea juridică și economică prin care elementele active ale unui patrimoniu se transformă, de regulă, în lichidități care servesc plată creditorilor”, a notat Igor Boțan.

Potrivit expertului, legea mai prevede că dreptul de a fi ales este un drept electoral fundamental și un drept exclusiv politic. Acesta desemnează posibilitatea unei persoane de a fi aleasă în organele reprezentative ale statului, de a putea îndeplini o demnitate sau o funcție electivă în stat.

Ilie Chirtoacă, director executiv al Centrului de Resurse Juridice, a menționat că hotărârea Curții Constituționale este una fără precedent de la adoptarea Constituției și până în prezent. Or, este pentru prima dată când CC a decis declararea neconstituționalității unui partid. „Cum s-a ajuns de fapt aici? În baza unei cereri a Guvernului. În Constituția Republicii Moldova există un temei care spune că sunt declarate neconstituționale partidele care militează împotriva pluralismului politic, împotriva suveranității, independenței și integrității teritoriale”, a notat directorul CRJM.

Potrivit lui, Curtea Constituțională a făcut o retrospectivă în baza argumentelor ambelor părți, prin care a fixat o cronologie de încălcări ale acestui partid – de prin anul 2016 – de când reprezentanții acestei formațiuni au participat la alegeri. Curtea a enumerat câteva hotărâri judecătorești irevocabile, prin care concurenții electorali ai acestui partid au fost excluși din cursa electorală, dar și condamnarea liderului partidului de către prima și a doua instanță. De asemenea, Curtea a făcut trimitere la cazurile fixate de corupere a alegătorilor.

„Atât legea, cât și standardele internaționale spun că declararea neconstituționalității trebuie să fie ultima și cea mai gravă sancțiune. Aici putem face o paralelă ca și cu angajatul – nu poate fi dat omul afară din start. Întâi primește o sancțiune disciplinară, o mustrare, o mustrare aspră și abia atunci poate fi eliberat de la serviciu. Exact și aici, Curtea a fixat la început încălcările constatate de instanțele de judecată și în final a decis că sancțiunea privind declararea neconstituțională a partidului este proporțională”, explică Ilie Chirtoacă.

Directorul CRJM a spus că, la fel, Curtea a declarat că partidul este lichidat imediat. Ministerul Justiției a fost însărcinat să creeze o comisie de lichidare, care va lua la balanță tot patrimoniul partidului, să asigure că sunt onorate datoriile etc. La modul practic, lichidarea înseamnă că ștampila partidului nu mai este valabilă, partidul nu are dreptul să încheie contracte, nu poate participa în alegeri, iar într-un final este radiat din lista partidelor înregistrate. Totodată, nicio instituție de stat nu mai are dreptul să intre în relații cu partidul respectiv, băncile nu-i pot deschide un cont, iar cele existente urmează să fie închise.

Cornel Ciurea, analist politic, a declarat că cei care susțin această lege, evident vor merge pe argumentele aflate la suprafață și care sunt invocate de către unul dintre autori, deputata Olesea Stamate, președintă a Comisiei parlamentare juridică, numiri și imunități. Și anume faptul că, după hotărârea Curții, urmează alte acțiuni ale instituțiilor statului, inclusiv Parlamentul, prin adoptare de legi, care să precizeze „situația neclară în care s-au pomenit membrii Partidului Șor”.

„Aici desigur au izbucnit o serie de discuții legate de argumentele la suprafață. Dezbaterea majoră este între ceea ce a dorit Curtea Constituțională să facă – să sancționeze Partidul Șor, să-i pedepsească pentru ceea ce au făcut sau să recurgă la o acțiune preventivă de a nu admite pe viitor situații de acest tip? Dacă este vorba de sancțiune, atunci au dreptate cei care o susțin pe doamna Stamate, e vorba despre majoritatea parlamentară. Partidul, dacă este declarat neconstituțional, trebuie lovit pe toate direcțiile. Dacă este vorba despre o acțiune preventivă, atunci desigur contează gravitatea și aici este loc pentru dezbateri”, opinează analistul politic.

Potrivit lui, opoziția consideră că motivele care au condus la luarea unor asemenea decizii sunt ascunse și dorința sinceră a guvernării este de a lovi cât mai puternic în Partidul Șor în calitate de concurent politic serios al Partidului Acțiune și Solidaritate și în viitoarele alegeri.

„Din această cauză deciziile care se iau nu derivă din hotărârea Curții Constituționale și nu au legătură cu intenția judecătorilor constituționali de a curma cumva anumite presupuse disfuncționalități sau nereguli. Spun presupuse, pentru că foarte multe din abuzurile invocate Partidului Șor nu au fost demonstrate în instanță. Aceasta este unul din marile vicleșuguri sau ipocrizii ale acestui proces. De fapt, ideea este de a elimina Partidul Șor ca un concurent serios și de a institui un sistem asemănător dictaturii. Aceasta ține de argumentele de la suprafață care sunt discutate în continuare între societatea civilă și PAS, iar argumentele ascunse țin de dezbaterea dintre susținătorii opoziției și guvernare”, susține Cornel Ciurea.

Cât ține de penalizarea graduală, potrivit lui, se sugerează că CC și instanțele judecătorești au epuizat toate etapele, însă acesta este un fals. „Partidului Șor, de exemplu, nu i s-a sistat activitatea. Or, asta e scris foarte clar în Constituție, Ministerul Justiției nu a purtat discuții cu Partidul Șor pe aceste teme. S-a sărit peste etape, de aceea nu a fost o sancționare graduală”, mai spune Cornel Ciurea, notează IPN

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE