Aceasta este cea mai lungă perioadă continuă de declin din istoria de aproape 40 de ani a raportului, potrivit unui comunicat publicat joi, 13 ianuarie, pe site-ul Freedom House. Anul 2010 a înregistrat scăderi în numărul ţărilor libere şi al democraţiilor electorale, dar şi o deteriorare generală a libertăţii în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord.
În total, 25 de ţări au prezentat un declin semnificativ în 2010, numărul celor considerate libere scăzând de la 89 la 87, reprezentând 45 la sută din totalul de 194 de ţări din lume şi 43 la sută din populaţia lumii.  În plus, regimuri autoritare ca acelea din China, Egipt, Iran, Rusia şi Venezuela au continuat să sporească măsurile represive, fără a întâmpina rezistenţă semnificativă din partea lumii democratice.
Respectarea libertăţilor civile în Republica Moldova a fost evaluată la un nivel îmbunătăţit, de la 4 la 3, pe o scară cu 7 grade, unde nivelul 1 reprezintă cel mai înalt grad de libertate, iar 7 gradul cel mai redus de respectare a drepturilor şi libertăţilor. Acest fapt se datorează mediului mai echilibrat şi diversificat al presei, reducerii ostilităţii Guvernului faţă de societatea civilă şi lipsei ingerinţei în mitingurile politice înaintea alegerilor parlamentare din noiembrie 2010.
România şi-a păstrat evaluarea de anul trecut, când Freedom House a inclus-o în categoria ţărilor libere şi a democraţiilor electorale, cu un nivel de respectare a drepturilor politice şi libertăţilor civile evaluat la 2.
Patru ţări au înregistrat un statut în declin, inclusiv Ucraina şi Mexicul, care au scăzut de la Libere la Parţial Libere. Retrogradarea Mexicului este rezultatul incapacităţii Guvernului de a combate violenţele comise de grupările de trafic de droguri, în timp ce Ucraina a avut de suferit din cauza deteriorării libertăţii presei, cazurilor de fraude electorale şi politizării crescute a justiţiei.
Alte ţări în declin sunt Franţa, Bahrain, Coasta de Fildeş, Egipt, Sri Lanka şi Venezuela. Franţa a înregistrat un declin al scorului privind libertăţile civile din cauza felului în care tratează romii din Estul Europei şi imigranţii din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord.
Au existat şi câteva puncte pozitive în raport, inclusiv îmbunătăţirea statutului de la Nelibere la Parţial Libere pentru Kîrgîzstan şi Guineea, după ce ambele ţări au organizat alegeri relativ libere şi corecte. De asemenea, au existat îmbunătăţiri ale scorului pentru Georgia, Kenya, Nigeria, Filipine şi Tanzania, în timp ce Ungaria şi Letonia au înregistrat scoruri în declin.
Conducerea Rusiei a arătat dispreţ faţă de independenţa justiţiei, în special în cazul condamnării fostului magnat al petrolului şi critic al regimului Mihail Hodorkovski. Egiptul şi Belarusul au organizat alegeri netransparente, cele belaruse fiind urmate chiar de violenţe comise de forţele de securitate împotriva manifestanţilor paşnici.
În ansamblu, numărul ţărilor Parţial Libere a crescut la 60, adică 31 la sută din ţările lumii şi 22 la sută din populaţia mondială. Numărul ţărilor Nelibere a rămas la 47, adică 24 la sută din totalul ţărilor şi 35 la sută din populaţia lumii. 

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE