Majorarea deficitului bugetar al Republicii Moldova cu aproximativ 2 miliarde de lei este un semnal îngrijorător, însă, în opinia expertului economic Veaceslav Ioniță, cifra anunțată nu va fi executată integral. Economistul susține că o parte importantă dintre cheltuielile prevăzute în buget nu vor fi efectuate până la sfârșitul anului.
„Înseamnă grav, dar n-o să fie grav. N-o să se execute”, a declarat Veaceslav Ioniță, referindu-se la majorarea deficitului.
Expertul afirmă că există un precedent în ultimii ani, când bugetele au prevăzut cheltuieli care ulterior nu au fost executate. Potrivit lui Ioniță, din 2015, aproape în fiecare an, nivelul cheltuielilor planificate a fost mai mare decât cel efectiv realizat.
„Din 2015 niciun buget nu a fost executat așa cum a fost promis de Guvern. Cu 2 miliarde de lei, cu 3 miliarde de lei”, a spus economistul.
Ce cheltuieli ar putea fi executate
În opinia lui Ioniță, în actualul context bugetar, Guvernul va prioritiza cheltuielile sociale, în timp ce unele investiții și proiecte de dezvoltare ar putea rămâne neexecutate.
Expertul estimează că vor fi asigurate plățile pentru profesori și compensațiile pentru perioada rece a anului, în timp ce unele investiții și fonduri de dezvoltare ar putea fi executate doar parțial.
„Va fi executată plata pentru profesori. Vor fi executate plățile pentru perioada rece a anului. Nu vor fi executate investițiile și nu va fi executat fondul rutier și nu vor fi executate altele”, a afirmat Ioniță.
Deficitul ajunge la aproape 6% din PIB
Ioniță atrage atenția asupra dimensiunii deficitului bugetar. Dacă în anii anteriori Republica Moldova obișnuia să aibă un deficit de aproximativ 2% din PIB, echivalentul a circa 7 miliarde de lei la dimensiunea actuală a economiei, în ultimii ani situația s-a schimbat semnificativ.
„Din 2020, cu excepția anului 2021, la noi deficitul bugetar este peste două ori mai mare decât media din ultimii ani, de la 5% până la 6% din produsul intern brut”, a explicat economistul pentru ziua.md
În urma rectificării bugetare, deficitul este estimat la 5,95% din PIB, ceea ce înseamnă peste 23 de miliarde de lei. Ioniță consideră însă că deficitul efectiv ar putea fi mai mic, tocmai pentru că autoritățile nu vor reuși să cheltuiască integral banii prevăzuți în buget.
„Pe urmă nu va fi deficitul ăsta, nu va fi 23 de miliarde de lei, că noi nu vom cheltui atâta. Banii nu vor fi și nu vom cheltui”, susține expertul.
Moldova a cheltuit cu 95 de miliarde de lei mai mult decât a câștigat
Unul dintre cele mai mari motive de îngrijorare, potrivit lui Ioniță, este acumularea datoriei publice. Expertul afirmă că, în ultimii șapte ani, Republica Moldova a cheltuit în total cu aproximativ 95 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, diferența fiind acoperită prin împrumuturi.
„Noi, în șapte ani de zile, am cheltuit cu 95 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. De unde au luat banii ăștia? Noi, de șapte ani de zile, trăim pe datorii”, a declarat Ioniță.
El susține că datoria publică a depășit deja pragul de 150 de miliarde de lei, iar costurile pentru deservirea acesteia devin tot mai importante pentru buget.
„Noi am ajuns că acum aproximativ 10% din tot ce câștigăm trebuie să plătim dobânzi la credite”, a mai spus economistul.
Granturile externe, în scădere dramatică
O altă problemă identificată de Ioniță este reducerea granturilor externe. Economistul afirmă că, în trecut, structura finanțării externe era mult mai favorabilă Republicii Moldova. Potrivit lui, în jurul anului 2014, din trei lei atrași din finanțarea externă, aproximativ doi lei reprezentau granturi, iar un leu era împrumut.
Ioniță afirmă că, în 2014, granturile reprezentau aproximativ 3% din PIB, ceea ce la nivelul economiei actuale ar echivala cu circa 11 miliarde de lei. Acum, însă, expertul estimează că volumul granturilor a ajuns la aproximativ 1,4 miliarde de lei, adică doar 0,4% din PIB.
„Rar ori Moldova a avut așa puțin. Practic, n-a avut niciodată așa ceva”, a declarat el.
Ioniță mai afirmă că aproximativ 80% din granturile primite de Republica Moldova provin direct de la Uniunea Europeană sau de la Germania.
Expertul recunoaște rolul important al Uniunii Europene în finanțarea Republicii Moldova, în special în ultimii ani. Potrivit lui Ioniță, sprijinul european a compensat într-o anumită măsură diminuarea altor surse de finanțare. El susține însă că banii europeni trebuie transformați în investiții și proiecte care să genereze creștere economică, nu folosiți preponderent pentru acoperirea unor necesități curente.
„Bani pentru investiții este OK. Problema este că banii care îi primim noi acum nu sunt pentru dezvoltare. Noi îi consumăm”, a afirmat Ioniță.
Economistul consideră că, dacă Republica Moldova își dorește integrarea europeană și modernizarea infrastructurii, va avea nevoie în următorii ani de investiții masive.
Potrivit estimării sale, pentru aproximativ un deceniu ar fi necesare investiții de 7–10% din PIB anual, ceea ce ar reprezenta în prezent în jur de 1,5 miliarde de euro anual.
„Nu putem trăi veșnic pe datorii”
Ioniță susține că problema Republicii Moldova nu este existența unui deficit bugetar în sine, ci faptul că acesta a ajuns la un nivel ridicat într-un moment în care accesul la finanțare devine mai dificil și mai scump.
Economistul amintește că Republica Moldova și-a propus anterior să reducă deficitul de la aproximativ 5% din PIB spre 3%, într-o perioadă de câțiva ani.
„Noi deficitul de la 5% trebuia să-l reducem la 3%. Și acum ce facem? Avem deficitul 5%, trebuie să-l reducem la 3% și îl creștem la 6%”, a spus el.
În opinia expertului, autoritățile trebuie să-și pună în ordine finanțele și să reducă treptat dependența de împrumuturi.
„Nu trebuie să țipăm la Fondul Monetar Internațional că el e rău. El îți spune: tu nu poți trăi așa veșnic. La un moment dat, tu trebuie să dai toți banii”, a explicat Ioniță.
Împrumuturile interne devin tot mai scumpe
În condițiile în care finanțarea externă este mai limitată, presiunea se mută spre piața internă. Ioniță afirmă că împrumuturile interne s-au scumpit, iar dobânzile au crescut de la aproximativ 9% la peste 10%, ajungând, în funcție de instrument și perioadă, la circa 10,2–10,4%. Expertul avertizează că o asemenea evoluție face finanțarea deficitului tot mai costisitoare pentru stat.
„Finanțarea pe intern s-a scumpit. Era 9%, acum e 10,2, e 10,3, e 10,4”, a declarat Veaceslav Ioniță.
În concluzie, economistul consideră că Republica Moldova trebuie să treacă de la finanțarea cheltuielilor curente prin datorii la atragerea de fonduri pentru investiții productive, care să genereze venituri și creștere economică. În caz contrar, spune el, presiunea asupra bugetului și asupra datoriei publice va continua să crească.


