Integrarea europeană a Republicii Moldova riscă să fie percepută de cetățeni drept un simplu proces birocratic, dacă autoritățile și experții nu vor demonstra prin rezultate concrete cum se schimbă nivelul de trai al populației. Economistul Veaceslav Ioniță avertizează că adoptarea legilor și bifarea reformelor nu sunt suficiente, atât timp cât oamenii nu văd beneficii în salarii, pensii, facturi și accesul la locuințe. Acesta susține că Republica Moldova are nevoie de rapoarte care să măsoare impactul real al integrării europene asupra vieții cetățenilor.
Potrivit economistului, există riscul ca populația să ajungă la concluzia că Guvernul doar adoptă acte normative, fără ca acestea să producă schimbări vizibile în viața de zi cu zi.
„Integrarea europeană nu este o acțiune birocratică. Mulți ar putea crede că integrarea europeană înseamnă că au fost aprobate niște legi, au fost bifate niște obiective și asta înseamnă integrarea europeană. Nu este așa”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Economistul consideră că autoritățile trebuie să explice nu doar ce legi au fost adoptate, ci și ce efecte au acestea asupra populației. În opinia sa, întrebarea esențială nu este câte reforme au fost bifate, ci ce beneficii concrete au ajuns la cetățeni.
Un exemplu invocat de Ioniță este liberalizarea pieței gazelor naturale și implementarea Pachetului Energetic III. Acesta pune sub semnul întrebării dacă reformele legislative au adus suficientă concurență, achiziții transparente și prețuri corecte pentru consumatori.
„Avem astăzi o piață concurențială în domeniul gazelor? Avem achiziții transparente? Cetățeanul nostru beneficiază de un tarif corect la gaz? Acesta este impactul pe care trebuie să-l explicăm”, a punctat economistul.
Acesta a atras atenția și asupra întârzierilor în deschiderea pieței pentru furnizorii alternativi de gaze, menționând că posibilitatea consumatorilor de a-și alege furnizorul a apărut abia după mai mulți ani de la asumarea reformelor.
O altă problemă ține de nivelul veniturilor populației. Veaceslav Ioniță consideră că integrarea europeană trebuie să fie legată de obiective măsurabile privind pensiile și salariile. De exemplu, pensia minimă ar trebui să ajungă, într-un orizont de cinci-șase ani, la 40% din salariul minim, iar salariul minim ar trebui să reprezinte 50% din salariul mediu.
Economistul recunoaște că Republica Moldova nu are în prezent capacitatea financiară de a realiza imediat asemenea obiective, însă susține că autoritățile trebuie să-și asume termene clare și să explice populației ce schimbări urmăresc.
„Moldova încă nu-și poate asuma asemenea obiective, pentru că nu avem capacitatea financiară să le realizăm. Dar trebuie să explicăm că integrarea europeană înseamnă o viață decentă pentru persoanele în vârstă”, a afirmat acesta.
Ioniță propune ca, pe lângă rapoartele oficiale privind progresul reformelor, experții să elaboreze rapoarte independente de impact, care să arate cum procesul de integrare europeană influențează veniturile, pensiile, costurile utilităților și nivelul de trai.
„Eu nu sunt adeptul unor prețuri mari. Sunt adeptul unor prețuri corecte”, a subliniat economistul.
Agricultura este un alt domeniu în care decalajele față de Uniunea Europeană rămân considerabile. Veaceslav Ioniță afirmă că fermierii moldoveni nu dispun de tehnologiile necesare pentru a concura de la egal la egal cu producătorii europeni, iar nivelul de dezvoltare a irigațiilor din Republica Moldova este, potrivit estimării sale, de până la 100 de ori mai redus decât în țările din sudul Europei.
În aceste condiții, economistul consideră că simpla deschidere a pieței europene nu garantează competitivitatea agricultorilor moldoveni. Sunt necesare investiții în irigare, subvenții și acces la certificările necesare pentru comercializarea produselor pe piața comunitară.
Potrivit lui Ioniță, aceste măsuri ar putea permite agricultorilor să-și îmbunătățească poziția competitivă în următorii trei-patru ani.
Economistul a invocat și sistemul european de plăți SEPA, prin care costurile tranzacțiilor financiare au fost reduse. În opinia sa, autoritățile nu au comunicat suficient populației beneficiile acestei schimbări, inclusiv economiile realizate de cetățeni și mediul de afaceri.
Un alt exemplu menționat este trecerea de la dolar la euro ca monedă de referință în Republica Moldova. Veaceslav Ioniță susține că această schimbare permite economii anuale de aproximativ 20 de milioane de dolari la operațiunile de schimb valutar.
În opinia sa, asemenea rezultate demonstrează că integrarea europeană nu se limitează la modificarea legislației, ci poate produce efecte financiare directe pentru populație.
Locuințele inaccesibile, un alt test pentru integrarea europeană
Unul dintre cele mai sensibile subiecte abordate de economist este accesul populației la locuințe. Veaceslav Ioniță consideră că acest indicator ar trebui inclus printre principalele criterii prin care este evaluat impactul integrării europene.
Acesta a comparat situația din Republica Moldova cu cea din Uniunea Europeană și a susținut că diferențele sunt majore. Potrivit cifrelor prezentate de economist, în Republica Moldova achiziționarea unei locuințe poate necesita echivalentul a aproximativ 40 de ani de muncă, în timp ce în statele europene intervalul ar fi de șapte-zece ani.
În același timp, Ioniță a menționat că, pentru un tânăr din Republica Moldova, cumpărarea unei locuințe presupune în prezent aproximativ 15 ani de muncă și a pledat pentru reducerea acestui interval la maximum zece ani.
Economistul susține că inflația, salariile, facturile la utilități și accesul la locuințe trebuie să devină indicatori prin care cetățenii să poată înțelege ce înseamnă, în mod concret, apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.


