Deputatul Ion Chicu a analizat datele proiectului Legii Bugetului pentru anul 2026 după votarea documentului în prima lectură în Parlament.
Inflație ridicată și impozite mai mari.
Anul 2025 se va încheia cu o inflație estimată la aproape 7%, iar începând cu 1 ianuarie 2026 Guvernul prevede majorarea accizelor la produsele petroliere și la alte bunuri. Creșterea accizelor va genera un efect în lanț: scumpiri la carburanți, transport, produse de larg consum și servicii, amplificând presiunea inflaționistă asupra gospodăriilor.
Salarii înghețate în sectorul bugetar
În paralel cu scumpirile, salariile majorității angajaților din sectorul bugetar nu vor fi majorate Valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor, prevăzută în Legea bugetului, va rămâne neschimbată pentru prima dată în ultimii șase ani. Aceasta înseamnă că, în termeni reali, veniturile bugetarilor vor scădea în 2026. Cadrele didactice, personalul medical, angajații din ordine publică, cultură și alte domenii vor resimți o diminuare directă a puterii de cumpărare, pe fondul inflației și al creșterii poverii fiscale.
Priorități bugetare controversate
În contrast cu înghețarea salariilor pentru sute de mii de angajați, Guvernul propune majorări salariale consistente pentru o instituție nou-creată – Centrul pentru Managementul Crizelor. Instituția va avea aproximativ 30 de angajați, cu un cost de circa 13 milioane de lei doar pentru salarii în 2026, iar cheltuielile totale vor ajunge la aproximativ 20 de milioane de lei.
Mai mult, Parlamentul a modificat Legea 270, majorând clasa de salarizare și introducând sporuri de până la 40%, într-un context în care aparatul de stat este deja perceput ca fiind supradimensionat după extinderile din ultimii patru ani. Această discrepanță ridică semne de întrebare privind echitatea și prioritizarea cheltuielilor publice.
Scutirea personală – o povară fiscală ascunsă
Un alt element care afectează veniturile reale ale populației este nemajorarea scutirii personale la impozitul pe venit. În 2025, aceasta este de 29.700 lei, iar solicitarea de ajustare la nivelul inflației (circa 31.900 lei) pentru 2026 a fost respinsă. Practic, o parte mai mare din venit va fi impozitat, ceea ce echivalează cu o creștere mascată a taxării muncii.
Drumuri mai proaste, investiții mai mici
Reducerea cotei din accizele la carburanți direcționate către Fondul Rutier, de la 70% la 48%, va diminua resursele pentru întreținerea și reabilitarea infrastructurii. Efectul va fi vizibil în degradarea drumurilor, cu impact negativ asupra economiei și siguranței rutiere.
Agricultura – sector subfinanțat și îndatorat
Situația agriculturii rămâne critică. Statul a acumulat datorii semnificative față de fermieri, care au realizat investiții pe baza promisiunilor de subvenționare. Pentru 2026 este prevăzut un fond de subvenționare de 2,2 miliarde de lei, considerat insuficient, în condițiile în care necesarul ar depăși 3 miliarde de lei.
Subfinanțarea agriculturii afectează nu doar fermierii, ci întreg lanțul valoric, de la producție la prețurile finale ale alimentelor.


