Guvernul avertizează asupra riscurilor proiectului privind independența procurorilor – Blocaje în anchete și instanțe suprasolicitate

Guvernul susține, în principiu, proiectul de lege privind consolidarea independenței procesuale a procurorilor, însă avertizează că unele prevederi ar putea provoca întârzieri în anchete, conflicte de competență și suprasolicitarea Curții de Apel. Inițiativa deputatului Igor Chiriac, înregistrată la 7 octombrie 2026, necesită revizuiri înainte de a fi definitivată.

Proiectul de lege care urmărește să limiteze intervențiile în activitatea procurorilor din cadrul procuraturilor specializate ridică mai multe probleme de ordin juridic și practic, potrivit avizului Guvernului. Deși Executivul acceptă principiul consolidării independenței procesuale a procurorilor, consideră că mecanismele propuse trebuie clarificate pentru a nu afecta desfășurarea urmăririi penale și controlul judiciar.

Inițiativa legislativă prevede modificarea Codului de procedură penală și a Legii cu privire la Procuratură. Printre obiective se numără delimitarea atribuțiilor Procurorului General și ale procurorilor ierarhic superiori, introducerea unor mecanisme de contestare a anumitor acte procesuale și limitarea participării ministrului Justiției la examinarea de către Consiliul Superior al Procurorilor a unor chestiuni disciplinare, de selecție, carieră și evaluare profesională.

Guvernul susține proiectul de principiu, dar solicită luarea în considerare a mai multor observații și recomandări.

Consultarea procurorilor-șefi ar putea bloca anchetele

Una dintre principalele probleme identificate de Executiv vizează obligația Procurorului General de a solicita opinia prealabilă a procurorului-șef al procuraturii specializate înainte de a lua anumite decizii procesuale.

Potrivit avizului, proiectul nu stabilește un termen în care această opinie trebuie prezentată și nici ce se întâmplă dacă procurorul-șef nu răspunde. În lipsa unor reguli clare, exercitarea atribuțiilor Procurorului General ar putea fi întârziată inclusiv în cazurile în care este necesară o intervenție rapidă.

Guvernul avertizează că astfel de întârzieri pot afecta respectarea termenelor procesuale, înlăturarea încălcărilor de lege și desfășurarea urmăririi penale într-un termen rezonabil.

Executivul recomandă stabilirea unui termen de 48 de ore pentru prezentarea opiniei, precizarea caracterului consultativ al acesteia și reglementarea situațiilor în care Procurorul General poate interveni fără consultare prealabilă, atunci când circumstanțele nu permit amânarea. În asemenea cazuri, procurorul-șef ar urma să fie informat imediat, iar motivele urgenței să fie indicate.

De asemenea, dacă decizia Procurorului General diferă de opinia exprimată de conducerea procuraturii specializate, actul emis ar trebui să conțină argumentele pentru care acea opinie nu a fost acceptată.

Curtea de Apel ar putea ajunge să examineze proceduri paralele

O altă obiecție importantă ține de propunerea de a oferi Curții de Apel competența de a examina plângeri împotriva anumitor indicații și ordonanțe ale Procurorului General.

Guvernul consideră că proiectul nu delimitează suficient această competență de atribuțiile judecătorului de instrucție, care exercită controlul judiciar asupra procedurii prejudiciare.

În aceste condiții, ar putea apărea proceduri judiciare paralele referitoare la aceeași situație procesuală. Mai mult, Curtea de Apel și judecătorul de instrucție ar putea pronunța soluții ale căror efecte să fie dificil de conciliat.

Potrivit avizului, asemenea situații ar crea incertitudine cu privire la valabilitatea actelor procesuale, competența organului care efectuează urmărirea penală și continuarea procesului penal.

Executivul mai atrage atenția că examinarea acestor plângeri de către complete formate din trei judecători, în termene restrânse, ar putea pune o presiune suplimentară asupra Curții de Apel. Proiectul nu include o estimare a numărului de plângeri care ar putea fi depuse și nici o evaluare a impactului asupra activității instanței.

Riscuri privind schimbarea organului de urmărire penală

Proiectul propune și reguli noi pentru situațiile în care urmărirea penală ar putea fi efectuată de un alt organ decât cel care gestionează inițial cauza.

Guvernul consideră că unele criterii propuse, precum „asigurarea celerității urmăririi penale”, „echilibrarea volumului de lucru” și existența „capacităților operaționale necesare”, nu sunt definite suficient de clar în Codul de procedură penală.

În opinia Executivului, formulările insuficient de precise ar putea lăsa o marjă prea largă de apreciere și ar putea genera interpretări diferite în practică. De aceea, se recomandă corelarea noilor prevederi cu terminologia deja utilizată de legislație.

O altă problemă este lipsa unor reguli clare privind efectele anulării de către instanță a ordonanței prin care Procurorul General dispune efectuarea urmăririi penale de către un alt organ.

Guvernul atrage atenția că proiectul nu precizează dacă o asemenea anulare ar produce efecte doar pentru viitor sau ar putea afecta și actele procesuale deja efectuate, inclusiv probele administrate. Incertitudinea ar putea duce la noi litigii privind competența organului de urmărire penală și legalitatea probelor, cu riscul prelungirii anchetelor.

Guvernul cere clarificări înainte de definitivarea proiectului

Executivul subliniază că decizia privind organul care efectuează urmărirea penală nu soluționează fondul cauzei și nu stabilește vinovăția unei persoane. Din acest motiv, necesitatea introducerii unei căi speciale de contestare trebuie justificată separat, inclusiv prin raportare la mecanismele de control deja existente.

În ansamblu, avizul Guvernului nu respinge obiectivul proiectului, dar avertizează că formulările și procedurile propuse pot genera dificultăți dacă nu sunt reglementate suficient de clar.

Inițiativa deputatului Igor Chiriac urmărește consolidarea garanțiilor independenței procesuale a procurorilor. Pentru a evita însă ca noile mecanisme să conducă la întârzieri, conflicte de competență sau blocaje judiciare, Executivul solicită revizuirea mai multor prevederi înainte de definitivarea documentului.

Eduard Maciac

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Șefa Agenției de Guvernare Electronică pleacă după atacul cibernetic care...

Guvernul a desemnat șapte laureați ai Premiului Național 2026 –...

Scandalul datelor personale – Partidul Nostru cere o comisie parlamentară...

Nosatîi explică acordul militar semnat la Kiev – Moldova nu...

PAS respinge majorarea plafonului pentru coletele fără taxe vamale –...

Tofan susține licențierea, dar avertizează – Interesele fermierilor nu sunt...