„Paradoxul este că statul a ajuns să vîndă întreprinderile care aduc și vor aduce anual sute de milioane de lei venit bugetului. Motivul că avem nevoie de bani aici și acum este unul fals”. Declaraţia aparţine liderului Partidului Popular din Moldova.Lipsa de reacții ale persoanelor cu funcții de răspundere în stat la declarațiile privind ilegalitățile comise în cazul Băncii de Economii și cel al Aeroportului Internațional Chișinău este dovada complicității Guvernului în toate aceste ilegalități.
Nu cunosc să mai avut asemenea situații în toți anii de existență a statutului Republica Moldova.
Anterior, am atenționat despre faptul că politizarea tuturor instituțiilor statului va conduce la lipsă de responsabilitate a funcționarilor de rang înalt față de cetățeni.
Iar ceea ce se întâmplă cu procesul de privatizare a proprietăților statului este dovada scopului final al guvernării democratice – ”partajarea politică a proprietăților statului”. În cazul în care persoanele responsabile de securitatea economică a statului și de respectarea prevederilor legale nu vor reacționa la aceste fărădelegi, este greu de presupus ce va urma.
Partidul Popular a solicitat atât Președintelui Republicii Moldova, cât și Procurorului General să se pătrundă de responsabilitatea funcțiilor pe care le dețin și să întreprindă măsurile necesare în vederea stopării acestor fenomene inadmisibile într-o societate democratică.
Privatizarea? Deetatizarea? Sau acaparare?
Procedura de privatizare a proprietăților statului până în anul 2007 se efectua în baza legilor cu privire la Programul de privatizare pentru anumiți ani (începând cu 1992 și până în 1998), care ulterior a fost prelungit până la adoptarea noii legi privind administrarea și deetatizarea proprietății publice.
Legea cu privire la Programul de privatizare stabilea foarte clar scopurile, obiectivele şi modalităţile privatizării obiectelor proprietate publică, inclusiv diversificarea modului de privatizare în scopul atragerii de investiţii în economie. Și cel mai important lucru care trebuia să se întâmple – să se încheie procesul de privatizare a patrimoniului public şi de reformare a sectorului agrar.
La acea etapă s-a finalizat restructurarea sectorului energetic prin privatizarea întreprinderilor de stat cu scopul atragerii investițiilor. Astfel, în 2000 compania spaniolă „Union Fenosa” în Moldova a cumpărat 100 % din acţiunile a trei întreprinderi de distribuţie – Societatea pe acţiuni „RE Chişinău”, Societatea pe acţiuni „RED Centru” şi Societatea pe acţiuni „RED Sud”. A fost creată Societatea pe acţiuni moldo-rusă de tip deschis „Moldovagaz” (S.A. „Moldovagaz”). Ulterior, s-a reușit crearea unei piețe de combustibili apropiată modelului occidental în care activează 112 agenți economici.
Paradoxurile procesului de privatizare a proprietăților statului
Paradoxurile în procesul de privatizare au început odată cu adoptarea legilor privind administrarea și deetatizarea proprietății publice (2007) și cu privire la parteneriatul public privat (2008). Anume după adoptarea acestor legi am fost martorii unor ”privatizări” dubioase: construcția și darea în exploatare a Centrului Comercial Agroalimentar ”Grădina Moldovei” cu o suprafață de 10,6 ha, transmise în arendă pe o perioadă de 99 de ani, care în 2007 au fost concesionate. Apoi urmează istoria portului internațional Giurgiulești, stadionul republican din centrul Chișinăului, uzina de tractoare “TRACOM”, Moldasig, mai recent, concesionarea spitalului de urgență din Chișinău și multe altele.
Concluzia este, că statul, prin reprezentanții săi în consiliile de administrare, nu-și onorează obligațiunile legale privind buna administrare a proprietății publice în scopul atragerii de investiţii şi asigurării unui management eficient.
Astfel, proprietățile statului, care întradevăr necesită a fi privatizate, dar care s-au adus la o stare dezastruoasă, se încearcă a fi vândute la prețuri exagerate, pe de altă parte, întreprinderi cu profit și viabile se propun a fi vânduce la prețuri de rizoriu.
Să nu căutăm departe, exemlul Băncii de Economii, care se propune a fi vândută la un preț de 20 de ori mai mic. Cauza poate fi una – lipsa de capacități instituționale de a gestiona eficient procesul de privatizare a proprietăților statutului, sau …că instituțiile statutului nu mai protejază interesul economic al statutului, dar se implică în realizarea unor scheme de acaparare a proprietăților statului.
Și în 2012, Agenția Proprietății Publice a scos la vânzare active la un preț de 5-7 ori mai mic, evaluat la 930 milioane lei, deoarece pe parcursul a trei ani de zile nu s-a reușit a fi vândute. Astfel, statul a ratat venituri de peste 6 miliarde de lei.
Printre întreprinderile mari scoase la vânzare au fost Floare-Carpet, unde statul deţine 60% din acţiuni și pentru care cere 162 de milioane de lei. Producătorul de medicamente Farmaco, evaluat la un preţ de 82 milioane de lei și Viorica-Cosmetic, care a și fost vândută la prețul de nici mai mult nici mai puțin decât cel propus – de 51 de milioane de lei.
O altă întreprindere — blocul administrativ al Institutului de Microbiologie şi Virusologie cu terenul aferent de 9,07 hectare, pentru care în 2008 se cerea un preț de 600 de milioane de lei, în prezent se vinde la un preț de șapte ori mai puțin și constituie doar 85 de milioane de lei.
Care sunt veniturile obținute din privatizarea întreprinderilor și unde sunt cheltuiți acești bani?
Veniturile încasate la bugetul de stat au variat de la an la: în 2006 au constituit 136 milioane lei, în 2008 – 936 mln. de lei, în 2009 — 205,7 mln. de lei, în 2011- 301 mln. de lei, iar în 11 luni ale anului 2012 veniturile de la comercializarea bunurilor proprietate publică au constituit doar 270,6 milioane de lei, sau 57,5% din volumul planificat. În toți acești ani, constant, veniturile obținute din privatizarea patrimoniului de stat au fost cheltuite pentru acoperirea deficitului bugetar. În țările vecine aceste venituri mai sunt orientate și la finanțarea reformelor sociale.
Eu totuși rămân convins, că întreprinderile care aduc venit la bugetul de stat, trebuie să rămână în proprietatea statului. Numai că, mai întâi este nevoie de a determina direcţiile de dezvoltare în economia națională, care sunt domeniile prioritare, cum vom asigura obținerea mijloacelor financiare necesare? În opinia mea — vânzarea proprietăților statutului în modul în care se produce – este doar un venit de scurtă durată, care nu ne asigură o dezvoltarea durabilă și continuă. Din aceste considerente, este neînţeleasă graba cu care Guvernul, încearcă să vândă la prețuri mici așa întreprinderi ca Aeroportul Internațional Chișinău, Banca de Economii și îndeosebi MoldTelecomul, care înregistrează un volumul de vânzări circa 666,4 milioane de lei, având un număr de 1,22 milioane de abonați şi alte întreprinderi importante din economia naţională, care la un calcul foarte modest valorează zeci de miliarde de euro.
Pe când Guvernul estimează valoarea celor 200 de întreprinderi incluse în lista întreprinderilor scoase la privatizare la doar un miliard de lei.
În concluzie, în contextul în care economia Republicii Moldova continuă să rămână neatractivă pentru investitorii străini din cauză instabilitaţii politice, corupției, lipsa de încredere în justiția națională, politicii fiscale instabile și neatractive — statul riscă să piardă întreprinderi importante pentru dezvoltarea economiei naționale, riscă să rămână fără patrimoniu.
Reprezentanții partidelor, aflate la guvernare, vor trebui să-și asume responsabilitatea pentru deposedarea statutului și cetățenilor de proprietăți și patrimoniu. În caz contrar, nu cred că mai au dreptul moral de a mai veni în fața cetățenilor, pentru a le solicita suport electoral.
Postări asemănatoare
Președintele Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate – PA...
Expert Transparency International: Reducerea pedepselor pentru corupție în cazul miniștrilor...
După majorarea primei RCA, companiile de taxi vin marți la...
Energocom a procurat electricitate la un preț de circa 127...
Votul prin corespondență ar putea fi aplicat și la parlamentarele...
Decizia instanței supreme de la București – Călin Georgescu a...
Caută
Urmărește-ne
Arhivă
Președintele Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate – PA...
ianuarie 20, 2025
Expert Transparency International: Reducerea pedepselor pentru corupție în cazul miniștrilor...
ianuarie 20, 2025
După majorarea primei RCA, companiile de taxi vin marți la...
ianuarie 20, 2025
Primarul Ion Ceban: 400 milioane lei va costa bugetul municipal...
ianuarie 20, 2025
Tiraspolul gata să procure gaze prin ”Moldovagaz” și garantează plata...
ianuarie 20, 2025
Energocom a procurat electricitate la un preț de circa 127...
ianuarie 20, 2025
