Uniunea Europeană are nevoie de investiţii suplimentare de până la 800 de miliarde de euro pe an pentru a-şi îndeplini obiectivele cheie în materie de competitivitate şi climă, potrivit unui raport coordonat de economistul şi politicianul italian Mario Draghi, notează News.ro.

Obiectivele blocului de a-şi consolida relevanţa geopolitică, egalitatea socială şi decarbonizarea sunt ameninţate de creşterea economică şi productivitatea slabe în comparaţie cu SUA şi China, se arată în raport.

Studiul amplu condus de Draghi, care anterior a fost prim-ministru al Italiei şi preşedinte al Băncii Centrale Europene, în timpul crizei datoriilor din zona euro, a constatat că priorităţile UE trebuie să includă reducerea preţurilor energiei, consolidarea competitivităţii, coordonarea politicii industriale şi creşterea investiţiilor în apărare.

UE trebuie, de asemenea, să se adapteze unei lumi în care ”dependenţele devin vulnerabilităţi şi nu se mai poate baza pe alţii pentru securitatea sa”, se arată în raport, invocând dependenţa UE de China pentru minerale esenţiale şi dependenţa Chinei de UE pentru absorbţia supracapacităţii sale industriale.

”UE va trebui să dezvolte o adevărată ”politică economică externă” care să coordoneze acordurile comerciale preferenţiale şi investiţiile directe cu naţiunile bogate în resurse, crearea de stocuri în zone critice selectate şi crearea de parteneriate industriale pentru a asigura lanţul de aprovizionare al tehnologiilor cheie”, se arată în raport.

UE va trebui să se asigure că dependenţele nu vor creşte şi să caute ”să exploateze potenţialul resurselor interne prin minerit, reciclare şi inovare în materiale alternative”.

Alte obiective includ implementarea deplină a pieţei unice, care include 440 de milioane de consumatori şi 23 de milioane de companii, prin reducerea fricţiunilor comerciale.

Blocul trebuie, de asemenea, să încerce să se asigure că politica sa de concurenţă nu devine ”o barieră în calea obiectivelor Europei”, în special în sectorul tehnologiei.

Coaliţia europeană trebuie să faciliteze, de asemenea, ”nevoi masive de investiţii nemaivăzute de o jumătate de secol în Europa”, printr-un amestec de finanţare privată şi sprijin public.

 Între timp, UE suferă ”un deficit de inovare” care trebuie abordat prin reforme ale finanţării şi politicii cercetării şi dezvoltării, se arată în raport.

Anumite domenii ale propunerilor de cheltuieli, inclusiv proiecte de apărare şi reţele transfrontaliere, vor necesita ”finanţare comună”, continuă, adăugând că UE ar trebui să se îndrepte către ”emiterea regulată de active comune sigure pentru a permite proiecte comune de investiţii între statele membre şi pentru a ajuta să integreze pieţele de capital.”

Potrivit studiului, rata totală a investiţiilor/PIB a UE va trebui să crească cu aproximativ 5 puncte procentuale din PIB-ul UE pe an, până la nivelurile observate ultima dată în anii 1960 şi 70 pentru a îndeplini obiectivele de apărare, digitalizare şi decarbonizare.

În ansamblu, obiectivele stabilite ar necesita o investiţie suplimentară minimă anuală de 750 până la 800 de miliarde de euro, potrivit estimărilor Comisiei Europene.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE