Fost ministru al Educației, despre reforma universitară: Am asistat la o aproape bătaie între doi rectori, care în biroul ministrului mai nu s-au luat la pumni, învinuindu-se de racolare de studenți

Fostul ministrul al Educației și Culturii, Monica Babuc, a  venit cu o reacție după reforma universitară anunțată de Ministerul Educației și Cercetării și spune că această chestiune este una necesară, dar specifică mai multe lacune în proiectul MEC. Babuc susține că Universitatea Agrară nu ar trebui să fie absorbită de către UTM, având în vedere importanța acestor specialiști pentru economia și dezvoltarea țării. De altă parte, este de părere că Academia de Studii Economice ar trebui să ajungă, din nou, în componența Universității de Stat.

Monica Babuc, fost ministru al Educației și Culturii

- Cuvântul reforma deja stârnește repulsii, știu asta. Dar cât nu am încerca să ne ascundem după deget, esența problemei rămâne aceeași: într-o țară că RM cu indicele demografic în continuă descreștere, cu micșorarea an de an a numărului de absolvenți care au susținut bacalaureatul și implicit a aplicat la universități, (numărul studenților în RM s-a înjumătățit în ultimii 10 ani: 2009 - 110 mii ; 2019 - 52 mii de studenți) cu o situație financiară de departe simplă - 29 de universități (19 publice și 10 private) este un lux nepermis pentru țară noastră.

- Este clar că atunci când într-o singură țară există, de pildă, profil economic în 10 (!!) universități și profil juridic în 17(!!!) instituțiile de învățământ superior se vor bate crâncen pentru fiecare student făcând tot ce-i posibil că să-și pună piedici una-alteia la capitolul atractivitate.

Am asistat la o asemenea bătălie (aproape bătaie) între doi rectori de instituții superioare de învățământ, care în biroul ministrului  mai nu s-au luat la pumni la propriu, învinuindu-se reciproc de manipulare și racolare incorectă de abiturienți. A fost penibil…

- Îmi amintesc și de nemulțumirea vădită de numărul mare de burse pentru studii oferite de România, invocându-se necesitatea că statul să protejeze propriile universități: părtași ai unei concurente sănătoase, în teorie, unii reprezentanții ai administrațiilor universitare autohtone își schimbau pe loc opinia, pedalând pe patriotism local și  uitând că tinerii au căutat mereu instituții cu notorietate internațională care le puteau oferi cunoștințe temeinice pe măsură provocărilor timpului.

- Finanțarea universităților era și ea un handicap de primă mărime în dezvoltarea învățământului universitar. Astfel, costul studiilor per student în universitățile moldovenești era de 26400 lei în 2017 de exemplu, iar taxele pentru studii, nu acopereau nici a treia parte din costul mediu a studiilor per student, diferența de peste 80% și mai mult fiind achitată indirect de bugetul de stat.

- Conexiunea dintre învățare și cercetare în universitățile din Republica Moldova practic inexistentă: studenții și cadrele didactice universitare nu erau în nici un fel racordate (cu unele excepții, care oricum nu excludeau regulă) la cercetarea efectuată în instituțiile de profil ale Academiei de Științe din Republica Moldova.

Tocmai de aceea, încă în mandatul Guvernului Filip, am avut discuții serioase cu experți naționali și internaționali, cu reprezentanții mediului universitar și academic cu specialiștii din Minister în ceea ce privește reforma învățământului universitar.

În acest sens au fost elaborate o serie de documente precum “Viziunea reformării sistemului de învățământ superior în Republica Moldova”(2018) care au formulat propuneri în vederea realizării reformei. O bună parte din acestea s-au regăsit în reforma anunțată ieri de Ministerul Educației și Cercetării și noi, cei de la PDM considerăm această reforma necesară și actuală!

Totodată, nu putem să nu atragem atenția celor de la MEC dar și a guvernării în general asupra unor lacune ale actualului proiect:

- Ceea ce este evident în momentul anunțării reformei este că această s-a desfășurat fără o transparență absolut necesară în asemenea cazuri, fără discuții publice cu toți factorii interesați și fără o comunicare bazată pe argumente cu societatea. Acest lucru poate prejudicia viteză dar și calitatea reformei, care și așa nu va fi una ușoară.

- Unele prevederi ale structurii propuse în urmă fuzionării suscită întrebări și nedumeriri firești. Este cazul Universității de Stat Agrare în primul rând, subordonată Universității Tehnice din Moldova. Universitatea Agrară este unică instituție de profil agrar din RM, care  are  competență unică de a formă specialiști în agricultură, dar și a fondat de-a lungul anilor școli de cercetare performanțe în domeniul horticulturii, viticulturii, medicinii veterinare, etc, etc, strâns legate de domeniile de gestiune ale Ministerului Agriculturii. Este o paralelă clară cu Universitatea de Medicină și Farmacie, unică și ea în profilul sau și subordonată (firește) Ministerului Sănătății. Totuși în cazul primei s-a procedat la fuziune, în cazul celei de-a două s-a păstrat cursul firesc al conexiunii pregătirii specialiștilor din domeniu cu Ministerul de resort.

- Stârnește întrebări și păstrarea Academiei de Studii Economice, care altă dată a fost desprinsă din circuitul Universității de Stat din Moldova, și a absorbit Institutul de Cercetări în domeniul Economiei. Universitatea de Stat din Moldova a avut întotdeauna (și are!) Departament de studii economice, nu era oare firesc că ASEM să revină la alma mater și să nu lupte cu USM pentru studenții de la economie? Căci bătălia despre care vorbeam aici se dădea…Sau, noul rector pur și simplu a reușit să-și adjudece și actuală dar și precedentă funcție?…

- Este exact la fel cum Universitatea Pedagogică “Ion Creangă” a dispus destul de eficient pe parcursul multor ani de o Facultate de educație fizică și sport cu profil pedagogic: nu aici ar fi fost mai potrivit locul Institutului de Stat de Educație Fizică și Sport?

- Fuziunea Institutelor de cercetare de profil ale Academiei de Științe cu Universitățile în care se regăsesc aceste profilurile este o acțiune benefică pe care am prevăzut-o încă atunci când a demarat reforma Academiei de Științe. Lipsa acestei conexiuni prejudicia serios atât învățământul universitar cât și cercetarea în Academie. Avem anual o diminuare serioasă a numărului și așa destul de modest de cadre tinere de cercetători care nu doar renunța la salarii necompetitive în Academie, dar nici nu și-au format gustul unor cercetări aprofundate în cadrul studiilor universitare.

Totuși, fuziunea dintre instituții de învățământ superior și fuziunea dintre universități și instituțiile academice de cercetare sunt lucruri diferite și în acest sens nu cunoaștem dacă există o strategie bine definită a acestei fuziuni de la urmă.

- Reforma va crea, fără niciun dubiu, destule riscuri pentru angajarea tuturor cadrelor didactice universitare și acest lucru iarăși trebuie depășit cu multă abilitate și consecvență! Și aici iarăși constatăm lipsa de garanții anunțate de MEC în acest sens. Reforma nu trebuie să prejudicieze viață universitarilor! Din contra, trebuie să le aducă pedagogilor și cercetătorilor perspective clare și optimiste.

Susținând reforma învățământului universitar considerăm absolut necesar să atragem atenția guvernării asupra necesității de a comunica mai eficient cu societatea și a diminua prin comunicare riscurile și lacunele reformei propuse.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Recean despre sistemul de pensii: Este „dezechilibrat” și nu este...

Guvernul va ajusta compensațiile la căldură la noul tarif la...

Taxe locale majorate, în Chișinău, pentru 2025 – Proiectul de...

Statul ia în calcul o majorare a pensiei minime în...

Când cetățeni vor afla valoarea compensației la energie – Anunțul făcut...

Președintele Sandu, la Forumul Mass-Media: Jurnalismul onest este scutul democrației...