Directorul adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Stanislav Ghilețchi, consideră că recentele modificări efectuate de Parlament la Codul Electoral prin care s-a permis organizarea unui referendum consultativ concomitent cu alegerile prezidențiale a fost făcut într-um mod netransparent. Expertul mai spue că ideea organizării unui referendum, înainte de finalizarea procesului de negocieri, este timpurie. În plus, în lipsa unui consens larg în societate, există riscul politizării acestui exercițiu al democrației.
Expertul IPRE, consideră că ideea unui referendum republican privind aderarea țării la Uniunea Europeană trebuia să fie susținută de toate forțele politice, iar modificările Codului Electoral, operate de majoritatea PAS, să fie votate inclusiv de deputații din opoziție.
„Acest referendum, pe lângă scopurile strategice naționale, are și un scop politic de a promova partidul de guvernare. Atunci când Parlamentul a decis că referendumul poate să aibă loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, a introdus și acest element de promovare a partidului de guvernare. Dacă s-ar fi dorit o discuție națională, inclusiv, modificările la Codul Electoral, ar fi trebuit să fie aprobate cu majoritate absolută în Parlament, cu participarea opoziției”, a spus Stanislav Ghilețchi.
Expertul se arată convins că rezultatul referendumului privind aderarea țării la UE va fi unul pozitiv, însă critică guvernarea pentru dublele standarde folosite. În 2019, guvernarea PDM a organizat un referendum privind reducerea numărului de deputaţi, de la 101 la 61, şi posibilitatea ca cetăţenii să poată retrage mandatul deputatului. Blocul ACUM a criticat atunci organizarea plebiscitului în aceeași cu alegerile parlamentare.
„Nu există riscuri cu referire la dorința noastră de integrare europeană. Există riscul politizării acestui referendum. Dar având în vedere sondajele pe care le avem, nu există riscuri să nu se obțină un rezultat pozitiv la referendum. Cred că societatea va susține acest referendum. Vom vedea însă care vor fi rezultatele la prezidențiale. Vom vedea dacă referendumul va aduce punctele adiționale pe care președintele dorește să le obțină ca urmare a acestor două exerciții electorale. Contează nuanțele cum s-a ajuns la acest referendum. Nu poți să adopți un Cod Electoral prin care să condamni referendumul din 2019, organizat de fosta guvernare odată cu alegerile parlamentare, să menționezi că acel referendum a fost utilizat ca o manipulare a opiniei publice, iar peste un an să vii și să anunți că dorești să menții organizarea concomitentă a acestor exerciții. Politica sustenabilă nu poate fi făcută circumstanțial”, a explicat directorul adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene.
Mai mult, potrivit expertului IPRE, ideea organizării referendumului este forțată, majoritatea țărilor membre UE organizând acest exercițiu electoral după finalizarea negocierilor de aderare.
„Momentul pentru când a fost planificat acest referendum este unul timpuriu. În afară de Macedonia de Nord, care a organizat un referendum pentru că ei trebuiau să-și aprobe și schimbarea denumirii țării, nu avem țări din Uniunea Europeană care au organizat referendumuri înainte de încheierea procesului de negocieri. Obiectivul de țară este finalizarea negocierilor către anul 2030, în acest context trebuia pregătit terenul pentru organizarea unui eventual referendum. Nu există riscul eșecului referendumului, dar există riscul ca acest referendum să conțină un element forțat, adică organizarea referendumului înainte de procesul logic al evenimentelor, înainte de finalizarea negocierilor cu succes”, a spus Stanislav Ghilețchi.
Potrivit lui, la această etapă, problema de legalitate a fost soluționată. Însă, în opinia sa, există întrebări legate de oportunitatea organizării acestui referendum, dar și întrebări cu privire la modul în care a fost adusă în legalitate organizarea referendumului. Expertul nu este de acord în totalitate în ceea ce ține de asigurarea transparenței decizionale, notează IPN
„Evident, politicienilor le plac elementele surpriză, dar atunci când discutăm despre asemenea inițiative, extrem de importante pentru viața publică și viitorul Republicii Moldova, ele nu trebuie făcute cu o asemenea grabă. Elementul participării și co-participării plenare a cetățenilor, a societății civile, consider că nu a fost întrutotul respectat, atunci când a fost anunțată anume această inițiativă”, susține Stanislav Ghilețchi.
Potrivit lui, amendamentele introduse, votate și devenite lege într-o săptămână nu au cum să ducă la creșterea și consolidarea încrederii, inclusiv în instituția parlamentară. Or, există critici nemijlocite, inclusiv în adresa guvernărilor precedente atunci când nu a fost respectată întrutotul procedura transparenței decizionale.
„Deci, în transparență decizională fie crezi, fie nu crezi. Acest element nu poate să fie unul de conjunctură – astăzi cred în transparență decizională și consult cetățenii, dar când îmi convine mie, nu consult. De aceea cred că anume acest element a fost încălcat, deși, la această etapă nu mai există probleme de legalitate ale acestui referendum. Dar, consider că acest pas a fost făcut în grabă, fără consultări autentice, inclusiv cu cetățenii, societatea civilă, dar și cu actorii politici”, a mai spus Stanislav Ghilețchi.
Și comentatorul politic, Anatol Țăranu, este de părere că aspectele ce țin de legitimitatea acestui exercițiu politic pot fi discutate. În opinia sa, aceasta a demonstrat încă o dată faptul că președintele într-un mod direct conduce majoritatea parlamentară.
„Cumva ne-a luat prin surprindere această inițiativă, pentru că ea practic nu a fost anunțată nici măcar asemenea unei idei care trebuie să fie discutată în prealabil. Ceea ce iarăși vorbește despre un deficit de comunicare de care dă dovadă actuala putere chiar de la începutul guvernării. Acum, în ce mod va reacționa societatea, rămâne de văzut”, a declarat Anatol Țăranu.
În opinia sa, când vine vorba despre legitimitate, pot apărarea probleme de interpretare. Și acestea sunt absolut justificate, anume din motiv că societatea a fost luată prin surprindere. Comentatorul politic spune că, în ceea privește mai ales un referendum de asemenea anvergură și importanță, în societățile democratice, astfel nu se procedează.
Potrivit comentatorului, în societate deja a început disputa pe marginea inițiativei de organizare a referendumului și, pe parcurs, aceasta va lua amploare.
„Indiscutabil, această inițiativă deschide cutia pandorei. Or, ea comportă riscuri absolut evidente pentru ceea ce se numește integrarea europeană a Republicii Moldova”, a mai spus Anatol Țăranu.