Congresul Autorităților Publice Locale din Moldova (CALM) a susținut ideea fuzionării benevole a localităților, amalgamării voluntare, însă reforma a fost prea puțin discutată în societate. Opinia aparține directorului executiv CALM, Viorel Furdui, notează IPN

Furdui mai spune că pentru o astfel de reformă e necesar să existe consens în societate și discuții cu cetățenii, întrucât oamenii încă nu știu care vor fi beneficiile amalgamării.

Potrivit legii, amalgamarea voluntară presupune comasarea benevolă a două sau a mai multor localități de nivelul I pentru a consolida capacitatea lor administrativă și a presta servicii publice de calitate cetățenilor. Directorul executiv CALM, Viorel Furdui, spune că amalgamarea voluntară este doar un element al unei reforme complexe care n-a fost dezbătută temeinic în societate. Potrivit directorului CALM, în prezent, există suficiente instrumente pentru ca primăriile să lucreze împreună în beneficiul cetățenilor.

„Eu sunt adeptul amalgamării voluntare, dar s-a luat un element și s-a rupt din contextul unei reforme complexe. Amalgamarea este de fapt un instrument dat administrației publice locale care poate fi pus în aplicare pentru rezolvarea unor probleme, de exemplu, oferirea unor servicii mai bune. Este o formă superioară de colaborare între localități. Dar noi deja avem forme a astfel de colaborare. De exemplu, cooperarea municipală, când două –trei primării se înțeleg să instituie un serviciu de apă sau gestionare a deșeurilor. Recent, Parlamentul a adoptat o lege privind asociațiile de dezvoltare intercomunitară. Această deja lege dezleagă mâinile administrației locale în cazul problemelor ce vizează lipsa de contabili, arhitecți, imposibilitatea atragerii fondurilor. Această lege oferă posibilitatea ca două-trei primării să creeze împreună un serviciu juridic sau de atragere a investițiilor, sau servicii de arhitectură și urbanism”, a spus Viorel Furdui.

La adoptarea legii amalgamării voluntare, guvernarea a dat asigurări că procesul comasării localităților va fi sprijinit financiar de către Guvern. Adică, vor fi alocați bani, timp de 7 ani, pentru dezvoltarea infrastructurii și pentru susținerea bugetelor localităților amalgamate.

„Amalgamarea e atunci când două-trei localități decid unificarea, prin crearea unei primării comune. Dar până să ajungi la amalgamare trebuie să treci prin experiența cooperării, conlucrării, iar pentru asta e nevoie de timp. Și aici e cea mai mare problemă. Cei care stau în spatele acestei reforme nu sunt sinceri. E vorba de reforma administrativ-teritorială pe care încearcă să o aducă prin această amalgamare voluntară și pentru asta sunt destinați doar doi ani și ulterior se va trece la amalgamare normativă, adică obligatorie. În loc să se rezolve probleme care împiedică sistemul de administrație publică să se dezvolte, ne-am axat pe lucruri incerte”, a mai spus directorul executiv CALM.

Directorul executiv CALM spune că reforma amalgamării trebuie dezbătută pe larg în societate, în caz contrar există riscul repetării experienței reformei din 1998 care e eșuat. Reforma din 1998 a presupus reducerea numărului autorităților publice locale de nivelul II de la 40 raioane la 10 județe, la care se adăuga o regiune autonomă (UTA Găgăuzia), municipiul Chișinău și localitățile din stânga Nistrului.

„Congresul Autorităților Publice Locale a avansat reforma amalgamării, doar că noi am văzut-o mai complexă. Este necesar acest instrument, e foarte bine că a fost adoptat, dar rămân multiple întrebări, pe care cetățenii le vor pune, dar răspunsuri încă nu sunt. În lege scrie că va decide consiliul, dar Carta Europeană spune că în cazul schimbării hotarelor trebuie să fie referendum. Ulterior s-a introdus și noțiunea de referendum, dar este clar că cineva va decide. Trebuie să fie discutat cu populația, pentru astfel de reforme trebuie să existe consens. Să nu se întâmple ceea ce s-a întâmplat în 1998, s-a făcut o reformă, s-au cheltuit o mulțime de resurse și ulterior s-a revenit la forma inițială”, a mai spus Viorel Furdui.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE