politik.mdParlamentarii au amânat procedura de vot pentru proiectul de Lege cu privire la procuratură, pentru o altă ședință. Și asta după ce au avut dezbateri pe marginea acestui subiect mai bine de 3 ore, anunță Politik.md.
Proiectul pus în discuții vine să reformeze sistemul Procuraturii, în special în privința modului de numire în funcție a procurorului general, care va fi ales prin concurs de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) și numit de președintele țării. Acest lucru, însă va intra în vigoare abia după ce va fi modificată Constituția, care în prezent prevede că procurorul general este numit de Parlament, la propunerea speakerului.
Noua lege presupune ca mandatul procurorului general să fie de 7 ani, fără drept de a fi numit din nou în această funcție, față de cei 5 ani prevăzuți acum în Constituție. După încetarea exercitării mandatului, procurorul general își poate continua activitatea în orice funcție vacantă de procuror aleasă de el, fiind numit fără concurs. Președintele R. Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de CSP, iar dacă există propunere repetată făcută cu votul a 2/3 din numărul membrilor CSP, președintele va fi obligat, în termen de 5 zile lucrătoare, decretul privind numirea în funcția de Procuror General.
Proiectul a fost prezentat de către ministrul Justiției, Vladimir Grosu, care a precizat că noua lege presupune eliminarea unor competențe extra-penale ale procurorilor, ca aceștia să se concentreze pe justiția penală, și nu pe cea civilă. „Restricția competențelor procurorilor este perfect constituțională. Dar procurorul va putea intenta și o acțiune civilă, în cadrul unei cauze penale. Însă, acțiunea pe cauza civilă este efectuată de către avocat și nu procuror.
Privind noua modalitate de numire a procurorului general nu s-a încălcat Constituția, că modul de numire și prevederile privind mandatul procurorului general vor intra în vigoare doar după modificarea Constituției. Noi pledăm doar pentru un mandat unic, dar de 7 ani, ca să fie independent, iar ulterior își poate alege o funcție în Procuratura Generală fără concurs”, a explicat Vladimir Grosu.
În același timp, proiectul de lege prevede că sistemul Procuraturii va include: Procuratura Generală; procuraturile specializate: Procuratura Anticorupție, Procuratura pentru Cauze Speciale; procuraturile teritoriale: procuraturile municipiilor, raioanelor,   orașelor și procuratura UTA „Găgăuzia”. Aici se exclude Procuratura Militară, care în actuala lege încă se păstrează.
De asemenea, se majorează și salariile procurorilor, care vor constitui 90% din salariile judecătorilor sau a magistraților din CSM. Referitor la Consiliul Superior al Procurorilor, acesta va avea 12 membri: procurorul general, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul Justiției, 6 membri ai CSP aleși de Adunarea Generală a Procurorilor, iar alți 3 membri aleși, prin concurs, din rândul societății civile.
Proiectul prevede că legea cu privire la Procuratură va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016, cu excepția prevederilor de numire a procurorului general.
În context, deputatul PLDM, Tudor Deliu, a venit cu propunerea ca deputații să susțină ulterior și un proiect cu privire la modificarea Constituției, pe care l-a pregătit PLDM. De cealaltă parte, după ce au venit cu numeroase obiecții și critici față de acest proiect de lege, deputații comuniști și cei socialiști au spus că nu vor susține proiectul. Între timp, deputații din PL au cerut ca procedura de vot asupra acestui proiect de lege să fie efectuată abia după alegerile locale, când ar putea să fie constituită o nouă majoritate parlamentară, așa cum spuneau liderii PLDM și PD.
În situația de incertitudine, vicepreședinta Parlamentului Liliana Palihovici a anunțat că procedura de vot se amână pentru o ședință ulterioară.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE