Grupurile formate din persoanele LGBT, persoanele infectate cu HIV/SIDA, foștii deținuți și persoanele cu dizabilități mentale sau intelectuale sunt grupurile față de care cetățenii Republicii Moldova păstrează cea mai înaltă distanță socială. Gradul de acceptare a grupurilor vulnerabile a fost pus în dicuție în cadrul unei mese rotunde, pe marginea „Studiului privind percepțiile și atitudinile față de egalitate în Republica Moldova”, informează Politik.md.
Studiul dat vine să măsoare atât nivelul de acceptare (indicele distanței sociale) a 14 grupuri vulnerabile din Republica Moldova, cât și confirmarea stereotipurilor care conduc către marginalizarea și mai puternică a acestora.
Conform constatărilor studiului, niciunul din grupurile vulnerabile vizate nu se poate bucura de o toleranță totală. Cea mai mare distanță socială este înregistrată pentru persoanele LGBT, semnificând acceptarea acestora peste nivelul de vizitator al țării. Acesta este unicul grup în cazul cărora peste jumătate din respondenți au optat pentru excluderea reprezentanților grupului dat din țară. Următoarele grupuri vulnerabile pentru care se înregistrează o distanță socială mare sunt: persoanele infectate cu HIV/SIDA, ex-deținuții, persoanele cu dizabilități mentale și intelectuale, persoanele de religie musulmană, persoanele de origine africană și persoanele de etnie romă. Pe de altă parte, cea mai mică distanță socială este manifestată pentru persoanele vorbitoare de limba rusă și față de rușii care locuiesc în RM. Acceptarea acestora este sub nivelul de prieten.
Distanța socială maximă, manifestată față de comunitatea LGBT este determinată de percepția acestui grup prin prisma caracteristicilor precum „destrăbălare, anormal, prostie, bolnav”. Nivelul critic de intoleranță manifestat față de persoanele care trăiesc cu HIV este determinat de percepții ale acestora ca fiind „purtători de viruși” și „surse de pericol de infectare”. O serie de stereotipuri răspândite despre ex-deținuți „periculoși, agresivi, hoți, ucigași, oameni pierduți” la fel determină un nivel sporit de intoleranță față de aceștia și manifestarea distanței sociale sporite.
Astfel, față deetnicii romi este manifestat un nivel de intoleranță incomparabil de înalt comparativ cu celelalte grupuri etnice, acestora fiindu-le asociate stereotipuri precum „hoți, mincinoși, cerșetori, leneși, murdari”. Persoanele de religie musulmană sunt un alt grup care se evidențiază pe fundalul altor minorități religioase prin asocieri ca fiind ”agresivi, fanatici, teroriști și extremiști”.
”Atâta timp cât este ură și dezbinare în societate, nu vom avea un trai bun. Dacă e să ne referim la rolul mass-mediei în influențarea opiniei publice, atunci menționez că sunt acele instituții care sunt în stare să schimbe situația privind percepțiile și atitudinile privind egalitatea și nediscriminarea în Republica Moldova,” a declarat Veaceslav Balan, Coordonatorul Național pe Drepturile Omului în cadrul OHCHR.
Studiul dat a fost elaborat de către Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR), în colaborare cu Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității din Moldova și în consultare cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Moldova.