Curtea Constituţională a respins sesizarea socialiștilor, prin care a fost rugată să verifice modul în care președintele țării și-a semnat decretele și l-a desemnat pe Pavel Filip în calitate de candidat la funcția de premier, informează Politik.md cu referire la un comunicat de presă al înaltei Curți.Potrivit informației, magistrații de la Curtea Constituțională au atenționat socialiștii că ei înșiși au lipsit de la ședința Parlamentului când trebuia să fie pusă la vot componența Guvernului Sturza, deci pretențiile precum că „nu a fost întrunit cvorumul” sunt nefondate. De asemenea, Curtea a reţinut că termenul de 15 zile, prevăzut de Constituţie, pentru a cere votul de învestitură Parlamentului, este unul limită pentru efectuarea tuturor procedurilor de formare a Guvernului. Astfel, indiferent dacă Parlamentul s-a exprimat sau nu prin vot expres, tentativa de formare a Guvernului este considerată epuizată la expirarea acestui termen.
O altă obiecție a socialiștilor a vizat faptul că „majoritatea parlamentară nu a fost constituită regulamentar”. La acest subiect, magistrații au explicat că orice deputat poate vota independent de fracţiunea/partidul din care face parte. Astfel, modul de asociere a deputaţilor pentru susţinerea unui Guvern poate depăşi cadrul fracţiunilor constituite imediat după alegeri.
De asemenea, deputații PSRM au invocat faptul că decretele sunt neconstituţionale deoarece au fost emise în ultimele 15 zile ale termenului de 3 luni (cu o întârziere de o zi). În acest caz, Curtea reiterează că termenul de 15 zile este unul limitativ pentru candidat şi nu pentru preşedinte. Dar asta nu înseamnă că acel candidat nu poae cere votul mai devreme, de exemplu timp de 14 zile. Curtea a reţinut că 14 zile este un termen suficient pentru candidatul desemnat pentru a solicita votul de învestitură a Guvernului.
Referitor la faptul că Pavel Filip a făcut parte dintr-un Guvern demis prin moţiune de cenzură pe motive de corupţie. Curtea anterior a subliniat că trebuie făcută o distincție între răspunderea personală pe care o poartă un prim-ministru pentru Guvernul pe care îl conduce - în raport cu ceilalţi membri ai Guvernului. Astfel, Curtea a reţinut că demiterea prin moţiune de cenzură nu presupune pentru membrii Guvernului demis imposibilitatea automată de a exercita o funcţie de demnitate publică.
Neconsultarea fracţiunii parlamentare a PSRM. Aici Curtea a reţinut că în această parte, sesizarea este repetitivă, deoarece s-a pronunţat anterior asupra acestui aspect prin Hotărârea nr. 32 din 29 decembrie 2015. Adiţional, având în vedere faptul că fracțiunea PSRM şi-a anunţat public refuzul de a participa la consultările cu Preşedintele Republicii Moldova în vederea formării Guvernului, în această parte sesizarea este abuzivă.
Pentru raţionamentele arătate, Curtea a conchis că sesizarea este vădit nefondată, formulată abuziv şi argumentată defectuos, motive pentru care a decis să o respingă ca fiind inadmisibilă. Sesizarea a fost depusă de către deputații: Igor Dodon, Vladimir Ţurcan, Corneliu Furculiţă, Vlad Bătrîncea, Adrian Lebedinschi.
Decizia Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.Curtea Constituțională a respins sesizarea socialiștilor
Curtea Constituţională a respins sesizarea socialiștilor, prin care a fost rugată să verifice modul în care președintele țării și-a semnat decretele și l-a desemnat pe Pavel Filip în calitate de candidat la funcția de premier, informează Politik.md cu referire la un comunicat de presă al înaltei Curți.
Potrivit informației, magistrații de la Curtea Constituțională au atenționat socialiștii că ei înșiși au lipsit de la ședința Parlamentului când trebuia să fie pusă la vot componența Guvernului Sturza, deci pretențiile precum că „nu a fost întrunit cvorumul” sunt nefondate. De asemenea, Curtea a reţinut că termenul de 15 zile, prevăzut de Constituţie, pentru a cere votul de învestitură Parlamentului, este unul limită pentru efectuarea tuturor procedurilor de formare a Guvernului. Astfel, indiferent dacă Parlamentul s-a exprimat sau nu prin vot expres, tentativa de formare a Guvernului este considerată epuizată la expirarea acestui termen.
O altă obiecție a socialiștilor a vizat faptul că „majoritatea parlamentară nu a fost constituită regulamentar”. La acest subiect, magistrații au explicat că orice deputat poate vota independent de fracţiunea/partidul din care face parte. Astfel, modul de asociere a deputaţilor pentru susţinerea unui Guvern poate depăşi cadrul fracţiunilor constituite imediat după alegeri.
De asemenea, deputații PSRM au invocat faptul că decretele sunt neconstituţionale deoarece au fost emise în ultimele 15 zile ale termenului de 3 luni (cu o întârziere de o zi). În acest caz, Curtea reiterează că termenul de 15 zile este unul limitativ pentru candidat şi nu pentru preşedinte. Dar asta nu înseamnă că acel candidat nu poae cere votul mai devreme, de exemplu timp de 14 zile. Curtea a reţinut că 14 zile este un termen suficient pentru candidatul desemnat pentru a solicita votul de învestitură a Guvernului.
Referitor la faptul că Pavel Filip a făcut parte dintr-un Guvern demis prin moţiune de cenzură pe motive de corupţie. Curtea anterior a subliniat că trebuie făcută o distincție între răspunderea personală pe care o poartă un prim-ministru pentru Guvernul pe care îl conduce - în raport cu ceilalţi membri ai Guvernului. Astfel, Curtea a reţinut că demiterea prin moţiune de cenzură nu presupune pentru membrii Guvernului demis imposibilitatea automată de a exercita o funcţie de demnitate publică.
Neconsultarea fracţiunii parlamentare a PSRM. Aici Curtea a reţinut că în această parte, sesizarea este repetitivă, deoarece s-a pronunţat anterior asupra acestui aspect prin Hotărârea nr. 32 din 29 decembrie 2015. Adiţional, având în vedere faptul că fracțiunea PSRM şi-a anunţat public refuzul de a participa la consultările cu Preşedintele Republicii Moldova în vederea formării Guvernului, în această parte sesizarea este abuzivă.
Pentru raţionamentele arătate, Curtea a conchis că sesizarea este vădit nefondată, formulată abuziv şi argumentată defectuos, motive pentru care a decis să o respingă ca fiind inadmisibilă. Sesizarea a fost depusă de către deputații: Igor Dodon, Vladimir Ţurcan, Corneliu Furculiţă, Vlad Bătrîncea, Adrian Lebedinschi.
Decizia Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Postări asemănatoare
Partidul Nostru cere modificarea procedurii de numire a membrilor Comisiei...
Radu Marian explică reforma fiscală: „Nu vor fi impozitate nunțile...
Renato Usatîi: „Am identificat două căi prin care victimele escrocheriilor...
Banii primiți la nunți și cumetrii ar putea fi impozitați...
Renato Usatîi cere explicații de la SIS după investigația privind...
Deputatul, Olga Ursu – Noua politică fiscală lovește în bugetele...
Caută
Urmărește-ne
Arhivă
Partidul Nostru cere modificarea procedurii de numire a membrilor Comisiei...
iunie 20, 2026
Ministrul Perciun anunță înăsprirea regulilor CertiPort după fraude: „Sistemul va...
iunie 20, 2026
Trenul internațional „Basarabia” va circula zilnic între Kiev și Chișinău...
iunie 20, 2026
Radu Marian explică reforma fiscală: „Nu vor fi impozitate nunțile...
iunie 20, 2026
Nicușor Dan: Moldova și Ucraina rămân „la pachet” în procesul...
iunie 20, 2026
Renato Usatîi: „Am identificat două căi prin care victimele escrocheriilor...
iunie 20, 2026
